VărulNicudelaOradea (zis și ”Gropare, când pot să văd și eu filmul ăla Usturoi?”), neam prin alianță-Țiriac cu Nârțoagă zis Pârțoagă și prezent la ceva botez-cumetrie al celui de-al treilea (!) prunc halitor de alocație al acestuia din urmă (sănătate, fericire și să trăiască măcar până-i ies strănepoții la pensie!), mi-a povestit despre un caz extrem de incredibil, care demonstrează încă o dată ecartul dintre minte-slash-bun simț și ce se petrece prin tribunale în țara voastră.

Așadar: mare foame de bani mare, guvernul Boc (se știe, cel mai competent pe care l-a avut țara asta!) introduce obligativitatea ca toți piețarii să elibereze bon fiscal.

Era prin 27 septembrie 2007, iar înregistrarea unei case de marcat dura între 2 săptămâni și o lună (dacă sunteți din Ardeal, stați liniștiți, ordonanța încă nu a intrat în vigoare!). La 1 octombrie, deci după numai 3 zile de la ordonanță, în piața din Oradea se adunau deja roiuri de gardieni financiari, cu formularele de amenda deja completate (”lipsă casă de marcat, amendă 8000 de roni”), nu mai trebuia trecut pe ele decât numele și pronumele infractroului extrem de periculos care vinde pătrunjel și nu eliberează bon.

Când ajungi la spital, automat ți-amintești că parcă aveai ceva relație cu Dumnezău, ascunsă pe undeva; iar când iei o amendă în condițiile de mai sus, un nepot avocat e sinonim cu brelocul cu Arsenie Boca.

Avocatul – #vărulNicudelaOradea – a formulat două contestații la amendă, avînd în vedere condițiile. Le-a depus, iar sistemul le-a repartizat către două complete de judecată distincte.

Și amu începe distracția:
– un complet de judecată a dat dreptate piețarei;
– un complet de judecată a dat dreptate Gărzii.

VărulNicudelaOradea a făcut contestație la decizia de a menține amenda; iar Garda a făcut contestație la decizia de a se anula amenda.

Printr-un joc de pocher pe dezbrăcate al sorții, ambele contestații au ajuns la aceeași instanță, la același complet de judecată format din trei judecători, vajnici apărători ai legii.

Care judecă ambele cazuri în aceeași zi.

În cazul în care nu stați foarte bine cu memoria, să vă reamintesc: aceeași cauză, două dosare diferite pentru două persoane diferite, proceduri identice, contestații identice.

Instanța trage aer în piept și respinge ambele recursuri.

Aceeași faptă, aceeași perioadă, dosare identice (mai puțin numele implicate).

Hai să emigrăm în Bulgaria!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 6 comments

  1. Bula Reply

    Din pacate, cazul nu este singular !
    Cine-si aminteste: in anii “90 a fost la moda blondelor “facutul la facultate” la “psihologie” sau la “drept”.
    Candidatele si-au luat diplomele pe urma talentelor fiecareia.
    Rezultatele au si aparut: mare parte din sentintele din apeluri se intorc cu 180 grade fata de sentintele de fond, adica exact invers.
    Si stau, si ma gandesc: care dintre nivelele de judecata nu cunoaste sau nu aplica legea corect ?
    Sau legislatia este deja atat de stufoasa si contradictorie intrucat nici profesionistii nu se mai pot descurca prin ea ?
    Ce sa faca atunci sarmanul buticar, care:
    – nu are cunostinte de legislatie, se pricepe doar la reparat pantofi si are iluzia ca poate trai cinstit din meseria invatata
    – nu are atatea venituri sa-si angajeze un departament de juristi care sa vegheze la respectarea tuturor legilor, chiar si la cele aparute ieri in Monitor
    Probabil, domniei sale Statului ii convine mai mult sa plateasca indemnizatii sociale pentru cei care lucreaza la gri inchis, decat sa ajute prin legi simple si clare pe cei care doresc sa traieasca pe propriile picioare.
    . . .
    Nu-mi mai pun alte intrebari (de genul “cum se face ca cele mai putine bonuri fiscale le primesti in zonele tarii unde-s cei mai multi asistati social”), fiindca s-ar putea sa ajung pe mana celuilalt grup: psihologii . . .

  2. Groparu Nemernic Reply

    @ Bula: pe mine, de exemplu, mă seacă de mor faptul că o lege este completată cu o completare, în loc să se scoată o singură ediție a legii modificate, să nu mai cauți în toate ordonanțele de urgență, adăugirile și mama naibii care schimbă conținutul inițial! Plus limbaj de lemn, plus… bleah.

  3. ady Reply

    @Bula, o fi fost la moda pt blonde “dreptul”, dar la Institutul National al Magistraturii n-a fost niciodata usor de intrat.
    Da, legislatia e stufoasa, interconectata (nu poti interpreta un act normativ doar in functie de el insusi; intervin principiile generale de drep si diverse alte acte normative aplicabile in domeniul respectiv) si uneori neclara (interpretabila; poti gasi argumente juridice si logice si pro si contra).
    @Gropare, pt asa ceva exista programe legislative. Niste tipi care-ti combina prima forma a actului normativ cu toate modificarile aduse prin acte normative ulterioare (Legis, Lege 4, Eurolex si mai sunt). Juristii (indiferent ca-s avocati, notari, juristi de firma, etc) au abonament la asa ceva. Din cand in cand, pt actele normative importante sau care au suferit multe modificari se mai publica in monitorul oficial o forma care cuprinde toate modificarile intervenite de la aparitia lui.
    Sa vezi cum e pt avocat/jurist sa intrebe clientul/alte departamente care-s sansele pt un dosar si sa spuna ca “depinde”. Ajungi sa stii ce sanse ai, in functie de instanta.

  4. Cristi Reply

    Vazut ceva identic cu drepturi salariale, juma’ de intreprindere a castigat juma’ a pierdut. Fix acelasi complet de judecata, cauze identice doar ca unii s-au trezit mai tarziu (si culmea astia au castigat).

  5. Cristi Reply

    Sau distractia cu taxa de poluare (sau cum plm ii zice) si la care se stia dinainte sentinta in functie de ziua procesului – in unele zile era un complet in altele, logic, alt complet.

Leave a Reply to ady Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *