Dialogul lui George Soros cu asasinii lui Liviu Dragnea

– Domnul Soros vă aşteaptă, zise secretara celebrului miliardar sorosist. Poftiţi, vă conduc.

Îşi ridică trupul zvelt de pe scaunul bătut în cristale Swarovski, îi lăsă pe cei patru asasini albanezi musulmani evrei să-i scaneze trupul perfect şi îi îndrumă către uşa grea de stejar tibetan care se dechise larg în faţa ei, lăsând să se întrevadă biroul plin de diamante al celui mai puternic om al PLANETEI.

În halat smart-casual, Georgy savura o cohibă cu aromă de cireşe sălbatice şi sorbea un Glenlivet vechi de 4000 de ani.
– Poftiţi, intraţi! îi îndemnă cu generozitate miliardarul şi le înmână fiecăruia un sac de lingouri de iridium în semn de bun venit.
– Să trăiţi, domnu Grig, să trăiţi, salutări lu’ doamna… îngăimă cel mai răsărit dintre asasinii îmbrăcaţi în geci negre de piele.
– Haideţi, băieţi, îndrăzniţi. Ştiţi cu toţii ce aveţi de făcut, nu?
– Sigur, domnu’ Soros! Recapitulăm: aterizăm în Bucureşti, evităm taxiurile din Otopeni, ne cazăm la hotel, apoi urmărim prin capitala României mirosul de dinţi strâcaţi până găsim ţinta – mustăciosul cu moacă de ţărănete şi cu BMW cu ITP-ul expirat. Provocăm o busculadă, apoi golim încărcătoarele de MP5 Navy în el, cu grijă să nu-i lovim amanta şi căţeluşa prim-ministru, apoi ne luăm tălpăşiţa şi uităm că ne-am întâlnit vreodată!
– Bravo, băieţi, bravo! Profesionişti, aşa-mi place. Când termin de implementat noua ordine mondială, am să vă dau fiecăruia o provincie din Ungaria plină de refugiaţi, să o guvernaţi cum vă place vouă. Mult succes! Grijă mare cu teleormăneanul, este alunecos ca o năpârcă, ‘tu-le mama lor de cavaleri ai dreptăţii şi ai luminii, cum îmi scapă ei mie de fiecare dată. Mi-au scăpat ei Erdogan şi Viktor Orban, dar Liviu nu-mi mai scapă!

După un an, la telefon:
– Păi ce făcurăţi, măi băieţi? Unde e capul lui Dragnea, aşa cum ne-a fost învoiala?
– Să trăiţi, domnu’ miliardar malefic, uitaţi… am urmat planul întocmai, am ajuns la Bucureşti, am umblat până am ajuns lângă ţintă… şi apoi băieţii s-au lăsat păgubaşi, domnu’ George! Au zis că-şi bagă picioarele în ea misiune, mai bine se întorc înapoi la jefuit bătrâne în Elveţia…
– Păi cum aşa, măi băieţi? Cum ne-a fost învoiala, ce naiba s-a întâmplat?
– Domnu’ Soros, de fiecare dată când ne-am apropiat de Liviu Dragnea, dom’ne, e imposibil de stat, pute acolo a măsele stricate cale de-un kilometru… e imposibil, ne-am pus cârlige de rufe pe nas… am încercat cu măşti de gaze pe faţă, cu puşti cu lunetă… cu bazooka… am chemat suport aerian cu napalm… degeaba! Unul din băieţi şi-a pierdut vederea de la putoare, altul a făcut epilepsie… eu am dezvoltat o agorafobie de Doamne feri, iar al patrulea nu mai vrea să iasă din baie, nici nu ştiu din ce trăieşte…
– Păi cum aşa…
– Domnu Soros, cu drag v-am fi ajutat, dar uite, nu se poate… eu, sincer, nu mai vreau nici măcar s-aud de România, e dezastru ţara asta… ia spuneţi şi dvs., ce popor e ăsta, domnu’ Soros?
– Păi ce popor să fie? Poporul ales! E temelia noului Ierusalim, fundaţia Noii Orânduiri!!!!!
– Las-o-ncolo că măcăne, domnu’ Soros, pe cine prosteşti dumneata… ce popor ales e ăla care vrea să dea muie unei asemenea guri? Zi şi dumneatale, ăştia-s nebuni de legat, vezi gura aia şi tu o ţii încontinuu cu muie Dragnea… eu mai bine plec la papuaşi şi la canibali, domn’ne, că ăsta-i popor de perverşi cum nici pe Dark Web nu găseşti… hai, domnu Soros, uită numărul meu, să nu mă mai suni cu din estea, lasă-mă să trăiesc, că-s vai de mama mea…