Deci cât de rasişti şi nazişti sunt românii?

De poftă şi pentru că anul trecut nu am fost în Deltă, la sesiunile noastre anuale de prins-peşti-cât-degetul-drept-scuză-de-stat-cu-prietenii-o-săptămână-pe-baltă, m-am înscris într-un grup de  Facebook pentru pescari. Toate bune şi frumoase, poze cu capturi, realităţi şi adevăruri sfinte, pescăreşti (“jur pe roşu, fraţilor, crapul ăsta l-am prins la icoana cu Arsenie Boca cu autograf de la Iohannis!”) şi multe sfaturi intenţionat greşite (“dacă pescuieşti la feeder, înlocuieşte mălaiul şi TTX-ul cu beton de Turda aditivat cu benzină; trag peştii ca apucaţii!!!”).

Mno; şi, printre atâta testosteron amestecat cu miros de peşte, pune careva o poză cu un râu – cum să zic – deci incredibil de poluat. Era tot un PET şi un ambalaj şi chiar şi un scaun de maşină paradit. De pe la noi din Ardeal (era, de altfel, singurul loc de la noi cu jeguri pe râu, asta se ştie, plus că jegul ăla fusese adus de ceva mitici, cu siguranţă). Mno: şi, după ce se lamentează băieţii în cel mai pur stil românesc (“să facă cineva ceva, nu se mai poate aşa!”), numa’ ce scoate unul un muc din anus: “asta nu-i de la români… tuciuriii îs de vină!” (scris, fireşte, “tuciurii”). Şi se dezlănţuie, frate, acolo ditamai jihadul, şi sunt singurul cărua i se inflamează globulele şi transaminazele şi sare şi-i face pe toţi, în faţă, poporul ales, arienii pur-sânge, dacii nemuritori, urmaşii hiperboreenilor… şi cred că mi-am luat block. Aşa, sec. La mine-n ţară.

În altă ordine de idei, iaca piesa asta. Te transpune într-o eră cu foarte, foarte multă personalitate Sven Hassel-iană. Nu e explicit antisemită şi pro-nazistă, poate nu e deloc, deşi eu aşa o percep pentru că parcă prea glorifică războiul şi bravii oşteni nemţi şi nazişti.


(Horia Stoicanu, “Bitter”)

Deci: e de raportat la YouTube, sau e de lăsat aşa?

18 lovituri, dă-i și tu!