De ziua națională, s-a întâmplat cel mai românesc lucru

Alaltăieri seara, veneam de la o preacinstită întâlnire cu frumoasa comunitate a bloggerilor clujeni, reprezentată de Spi-Oana, TVDeCelul, Petrul Dolhescul și bunul meu prieten Vasile Manu (ceilalți bloggeri clujeni erau plecați să taie pesedistul porcul).

Coborând pe bulevardul 1 Decembrie 1918 (ce ironie!) din taxiul pe care-l împărțeam cu bunul meu prieten Vasile Manu, observ cum un steag cu care primăria împodobise stâlpii cu prilejul zilei naționale căzuse pe trotuar din pricina vântului.

Primul gând care mi-a trecut prin minte a fost – firește – să-l fur; dar am deja acasă steagul țării mele (furat de pe primăria lui Funar, în studenție – cum, nu știați? – dar asta e altă poveste) și nu am trebuință de un altul.

Al doilea gând a fost cel de român responsabil; așa că l-am luat de pe trotuar și l-am pus lângă stâlp, să fâlfâie falnic de ziua țării mele; și am plecat către căși cu sufletul curat. Am făcut și poză, pentru că aproape că presimțeam ce avea să urmeze!

cu-steag
Trei culori cunosc pe lume…

Și a urmat: pentru că a doua seară, trecând din nou pe lângă stâlp, am constatat că… da, drapelul fusese furat.

cu-fara-steag
Nu ni se mai fâlfâie nimic

Deci de Ziua Națională S-A FURAT steagul.

La Mulți Ani, România, La Mulți Ani, dragi români, sași, romi, slovaci, ucraineni, ruși, lipoveni, hahuli, cazaci, armeni, aromâni, Gică Hagi, greci, sârbi și mai ales dragi unguri, La Mulți Ani tuturor!

5 lovituri, dă-i și tu!