…de unde se vede ca Groparu nu e foarte prieten cu tehnologia

Ajung la Oradea cu Usturoiul, da? Seara – conferința anti-rasism Cultură în Mișcare a Bunoiului (căruia doresc să-i mulțumesc și pe această cale, a avut grijă de eveniment ca un profesionist!) proiectăm filmul, cină, bere, somn!

Și… eram cazat la Hilton Oradea: lux, frumos, ordonat ca o casă de păpuși, piscină, saune, mic dejun mai bun ca-n Olanda etc.

În cameră mă lepăd de pantaloni și iau hotărârea să dorm în bikini, din moment ce dormeam singu. Dar, înainte de asta, verific termostatul în cameră: era la un decent 70%.

Și adorm ca un bebelaș la un sân frumos de mămică – sau chiar la doi, de ce nu doi, doi sâni delicioși.

Și dimineața mă trezesc ca un maieu ud uitat afară de Bobotează: rece în cameră ca-n beci și chiar simțeam pe fața mea sensibilă un soi de alizeu de gulag rusesc!

Băi, zic, nu se poate, e hotel de 5 stele! N-are voie să n-aibă încălzire, ce Dumnezo, suntem în iglu?

Mă duc iarăși la termostat, îl pun pe maxim rece tura asta (poate o fi inversat vreun Dorel polaritatea!), mă duc la micul dejun… și revin în camera mea de hotel de 5 stele, acum transformată într-un iceberg cu totul și cu totul de gheață!

Orice om cu mintea la el, nu-n pantaloni, ar fi sunat la recepție; dar eu, nedorind să-mi fac branding de analfabet tehnologic prin județul Bihor, mi-am mai pus un laibăr pe glandă și m-am apucat de lucru – mailuri, mesaje, nebunii.

La vremea aia, în Oradea era o vreme de nu l-ai fi scos nici măcar pe domnul profesor Voiculescu din pușcărie; și mai simțeam, din când în când, câte o rafală de vânt cum se izbea neputincioasă de ferestrele alea până-n pământ, și eu râdeam de ea, deși tremuram.

Photo posted by Groparu (@groparu) on

Ploaie, ne-ploaie, frig, orădenii tot se pupă!

M-am mai dus eu apoi la termostat, l-am mai reglat să fie ba la mijloc, ba iarăși la maxim, l-am mai bibilit… ce nu i-am mai făcut! Dar tot degeaba, cu destinul nu te poți pune, deci frig.

Și, la un moment dat, o rafală de vânt mai zdravănă s-a lovit mai cu putere de unul din geamuri și l-a izbit de perete, că doar fusese deschis toată noaptea, da’ io nu-l văzusem de perdelele alea mari-mari, că no, io nu-s genul care să caute după perdele, te miri ce obsedați sexuali voyeuriști găsești după ele.

9 lovituri, dă-i și tu!