De ce se uita bărbaţii la filme porno şi SF-uri atât de des

Filmele preferate ale bărbaţilor sunt filmele SF şi cele porno. Nu vi se pare interesant? Dacă stăm bine să ne gândim, ambele implică o viziune cam nerealistă asupra realităţii de zi cu zi.

În cazul SF-urilor, bărbaţii au capacitatea să facă orice şi-au dorit încă din copilărie prin intermediul tehnicii (ex: să se teleporteze, să se întoarcă în timp, să se lupte cu săbiuţe laser etc.), iar in cazul filmelor porno, bărbaţii au posibilitatea de a avea relaţii sexuale neîntrerupte cu femeile, fîrî ca acestea sî se oprească la un moment dat pe parcursul maratonului sexual şi să le spună că s-au plictisit de atâta penetrare, că vor să întemeieze o familie şi să aibă un copil.

Eu zic că filmele porno contestă însăşi natura orânduirii sociale deoarece creează ideea că relaţiile sexuale pot avea loc la discreţia bărbatului, fără ca acesta să ofere ceva la schimb: afecţiune, bani, 5 sau 10 ani din viaţă petrecuţi într-o căsătorie sau statutul social dorit de parteneră.

Să luăm de exemplu scenariul foarte popular printre iubitorii genului: acţiunea are loc în spitalul municipal, unde au loc relaţii sexuale foarte frecvente între asistentele medicale şi pacienţi, iar aceştia din urmă nu suferă de fapt de nicio boală. Aproape că-ţi doreşti şi tu internarea!

Asistenta intră într-un salon pentru a face o injecţie unui pacient (aparent foarte bolnav, dar evident foarte musculos) şi dintr-o dată o apucă o disponibilitate sexuală totală şi începe să îl pipăie cu poftă pe acesta.

Probabil, singurul produs al imaginaţiei masculine din cinematografia SF la fel de absurd ca această scenă îl constituie serialul Star Trek în care William Shatner în rolul lui James T. Kirk (urmat de Patrick Stuart în rolul lui Jean-Luc Picard) s-a jucat timp de peste 10 ani de-a căpitanul de navă spaţiala într-o sufragerie, pretinzînd că descoperă noi lumi şi noi civilizaţii.

Revenind. Pacientul complet recuperat aruncă bandajele şi începe să-şi satisfacă toate fanteziile sexuale fără să fie nevoie de un minim de dialog. OK, să ne prefacem că ar fi posibil. Dar ce se întamplă după aceea? E destul de probabil ca asistenta (să o numim asistenta 1), fiind foarte mulţumită de prestaţia sexuală a pacientului musculos şi de rolul ei vindecător în existenţa lui, să vrea să se mai vadă cu el la un suc dupa externare.

Cu toate astea, ea pleacă către un alt salon pentru a avea un moment lesbo cu o colega de tura?!!? Unde e nevoia feminină de a percepe perspectiva relaţiei cu un bărbat?

Mă rog.

Două scene mai târziu, acelaşi pacient va face sex cu o altă asistentă la fel de disponibilă sexual (o vom numi asistenta 2), ajutat de un coleg de salon, internat şi el degeaba.

Deşi asistenta nr. 2 o cunoaşte pe asistenta nr. 1 şi stie că pacienţii s-au culcat şi cu asistenta nr. 1, nu este deloc deranjată de acest fapt. Nici un reproş, nici o ceartă, nimic!?! Doar disponibilitate sexuală constanta?! Asta da redefinire a relaţiilor bărbat-femeie!!!

Să nu uitam că scenariul de mai sus se adresează aceluiaşi cinefil masculin, care, asemenea unui prieten de-al meu, se poate uita foarte entuziasmat la unul din filmele din seria Războiul Stelelor pentru că Prinţesa Leia, capturată de Jabba the Hut, este ţinută prizonieră în lanţuri, în sutien şi chiloti.

De ce sa se uita barbatii la astfel de filme, fie ele porno sau SF ?

Pentru ca zi de zi traiesc exact contrariul.

Guest post scris de Cezar (căruia îi plac foarte, foarte mult filmele SF).

23 lovituri, dă-i și tu!