Un cetăţean pleacă în excursie în Schengen – mai exact, în prima ţară din Europa care atâta de mult şi-a dorit să se înfiinţeze Uniunea Europeană, încât a pornit chiar un mic războiuţ al doilea mondial.
nemti
Cel mai mare merit al nemţilor este că nu se trag, ca Romulus şi Remus, dintr-o vulpe

Tovarăşul Gaben are o teorie: atunci când ajung în ţări de lumea zero, gen Austria sau Germania, TOŢI românii devin mai civilizaţi. Se spală pe mâini după ce merg la toaletă, nu claxonează în trafic, nu fac pişu prin pădurile de lângă autostradă… ce mai, aproape că-ţi vine să zici că România e în Uniunea Europeană! Că nu de aia austriecii preferă turiştii români, nu pe englezi sau ruşi (primii să nu vină cu fotbalul, ceilalţi să nu vină cu şenilele).

În fine: românul nostru merge cu maşina până aproape de centrul istoric al unui oraş nemţesc, dar nu parchează la buza cafenelei, ca la el acasă, ci pe o străduţă lăturalnică. Precaut, scoate telefonul, face o poză la plăcuţa cu numele străzii ca să nu se rătăcească, plăteşte parcarea cinstit şi pleacă pe la terase, să-şi dea check in pe Facebook cu statusuri de să moară dujmanii: “cel mai bun espresso cu bere din Germania!!!!!”, “asta e fericiriea!!!!!!!” şi “fiecare român ar trebui să vină aici, la noi, în Germania, măcar în vizită, să vă mai civiliza-ţi şi voi!!!!!”.

După ce umblă, dă check in-uri  şi face poze ca un căpiat scăpat de la un balamuc numit România, porneşte către locul unde-şi lăsase maşina.

Sau aşa o crezut el.

Băi, frate, oraşele astea nemţeşti zici că-s toate la fel! Toate clădirile după acelaşi calapod, nu ai nici un punct de reper mai sănătos, cum ar fi un bloc comunist sau nişte rufe scoase în stradă, la uscat… omul nostru umblă de nebun prin tot centrul, nu mai găseşte strada unde-şi lăsase maşina… şi-l înhaţă disperarea! Îi expirase deja tichetul de parcare, urma să primească o amendă din aia babană, fapt ce urma să aducă vătămare ireparabilă brandului nostru de ţară… dar nu se lasă doborât de vicisitudini, ci scoate telefonul şi începe să le arate la nemţi poza cu plăcuţa cu numele străzii:
Where? Where?
– A, aici! zice unul, şi îi arată o stradă cu o plăcuţă identică.
Danke! Danke… mai să-i pupe mâna, ce mai.

Mno, al dracu neamţ, surpriză: nu aia era strada, deşi plăcuţa arăta clar că aia e. Omul nostru se mai învârte prin zonă… iar sare călare pe un neamţ, îi arată poza… neamţul, foarte cumsecade:
– Acolo!
– Oooo… danke!

Merge acolo… ale dracului de hitlerişti, cum ar spune ministrul educaţiei, încă o stradă cu acelaşi nume! Care nici aia nu era strada pe care-şi parcase maşina.

Mai umblă. Mai caută. Ia notiţe, se orientează după muşchiul de pe copaci şi umbrele pietrelor, îi dă un bip lui Bear Grylls: maşina nu e nicăieri, mai ales pentru că tot centrul burgului era prins într.un păienjeniş de străzi cu acelaşi nume.
– Şi? Ai găsit, într-un final, maşina?
– Am găsit-o… o oră am căutat-o, noroc că nu am luat amendă, că expirase parcarea.
– Unde era?
– Apăi pe o stradă… cu acelaşi nume. Băi, deci cât de cretin să fii să pui acelaşi nume tuturor străzilor din centrul unui oraş? Cât?
– Da cum se numea strada?
Ein Bahn Strasse.

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 21 comments

  1. Gigi Reply

    Ca să vezi că mai greșesc și nemții ăștia: ce mai trebuie scris, în clar, nu sunt suficiente indicatoarele? Nu mai vorbim de victimele colaterale! 😎

  2. Deby.ro Reply

    Au gresit ei .. eu am fost in Germania in apropiere de Danemarca, stai asa ca era o suburbie, unde toate femeile maritatate ieseau la baut :)))

  3. alexnicolae Reply

    eram intr-un oras nemtesc si aveau niste panouri ceva de genul – parcarea cu plata, maxim 2 ore, intre orele 12-15, 17-2, exceptand locatarii din zona, doar cu permis, sambata daca e cu zi para, duminica daca … asa detaliat ca numa nu integeam daca trebe sau nu trebe.. ce trebe si cat pot sa stau.

  4. ioexist Reply

    In Jermania cel mai mare oras nu e nici Umleitung nici Ausfahrt. Nimeni nu locuiseste acolo. Deci cel mai mare oras este Friedhof, care chiar are ceva populatie 🙂

  5. Cam Reply

    “Permite-ti” să corectez, colega: se scrie “Einbahnstraße” şi “Einbahn”. Şi răspunsul tău va fi: ce ţi-e şi cu Grammar Nazzis ăştia…

  6. Groparu Reply

    @ Cam: deci eu scriu o postare despre cineva care habar nu are de limba germana, si arăt și eu, cu reflectorul, că nici eu nu am habar de limba germană. Intervii tu, care-mi arăți care sunt greșelile, dar, fără să vrei, greșești și tu în comentariu.
    Îmi place la mine pe blog.

  7. Cam Reply

    Şi mie îmi place foarte mult să te citesc, mai ales că uneori hiperbolizezi întâmplările şi poveştile (eşti pescar, se vede). Oricum, să mor (ca să nu zic să mi se facă mică) dacă ştiam că n-ai habar de germană. My condolations (adică apologies). În apărarea mea, măcar mi-am dat seama în secunda următoare apăsării butonului “Loveste-ma!” No hard feelings.

  8. Marian S Reply

    Ei, na!
    Un hipermarket mitic, nu vă spun numele, dar vă spun că e primul din serie. În parcare nişte tăbliţe: elefanţi, fluturaşi, chestii.
    Mă-nervez şi mă iau de un badi-n-gard:
    – Auzi, nene, ce naiba e cu panourile astea?
    – Păi să ţineţi dvs. minte unde v-aţi parcat maşina.
    – Bun, asta am înţeles, că e simplu şi pentru ne-badi-n-garzi, dar de ce cu animale? Nişte numere nu erau bune? Cu alea găseşti mereu că 3 e între 2 si 4.
    – Păi… mă scuzaţi, nu le-am pus eu.
    – Pe bune, tu ţii minte că elefantul e între fluture şi iepuraş? Sau de ce cocoşelul e între găină şi altă păsărică? Ai o bere de la mine (aveam destule în cărucior) dacă îmi spui a câta pe stânga e elefantul, plecând de aici. 🙄
    – ĂĂĂĂ… nu ştiu.
    Între timp am învăţat ceva zoologie. Şi mă orientez numărând chinezeşte geamurile halei, de la dreapta la stânga până la intrare. 😯

  9. Marian S Reply

    PS: auzi, dar de ce trebuie să le dea mură-n-gură la nemţi? Că la noi e un panou cu o săgeată albă pe fond albastru? şi îl ştiu până şi poliţiştii care se aşază la capătul celălalt ca să te amendeze? :mrgreen:

  10. Silviu Reply

    Gropare, când mai dai dume de astea cu substrat scrie şi poanta (răsturnat ca în cărţile de ghicitori că rotesc eu monitorul).
    Uite ce a făcut din mine Google Translate: http://imgur.com/BliTQ2p

    Noroc că am citit şi comentariile că începeam să mă simt blondă.

  11. Bula Reply

    Yankeii din Orasul Nou (si nu numai) au rezolvat problema orientarii pe strazi: le-au NUMEROTAT !
    Dar, gurile rele spun ca, idea a venit de la un neamt – emigrat din Europa . . .

Leave a Reply to ioexist Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *