Dacă n-o baţi, nu te iubeste

În afară de emisiunile lui Gâdea, nu există pe lumea asta chestie mai jegoasă ca violenţa în familie. De-aia vă tot zic, tu femei şi neveste, încetaţi să vă agresaţi bărbaţii. Nu e frumos.

Într-o perioadă în care nu îl dădeau banii afară din cămin de student ce era, naşul Greuceanu merge să bea o bere într-un birt eftin, de zidari. Unde îşi ia cea mai eftină beutură, aprinde o ţigară împrumutată şi purcede la discuţii cu tovarăşii de cherhelit.

Când le era lumea mai dragă, uşa se dă de perete şi prin fum intră o nevastă – să-i zicem, Mărie – care începe numaidecât să scruteze zările ca Robinson Crusoe, că era mare pâclă în stabiliment de la ţigări; apoi tresare şi se îndreaptă către maşinile de poker, unde un fierar betonist dădea cu degetele-n butoanele păcănelelor de parcă era operator de Morse pe un submarin. Şi-ncepe:
– Mă Ioane… mă, hai, mă, acasă, mă, că de când te caut…
– Tu! Lasă-mă-n pace, se răsteşte Ion, concentrat pe un full de chintă royală.
– Hai, mă Ioane, hai că ţi-am făcut de mâncare, e ciorba caldă… hai acasă…
– Tu! Pleacă de-aici, vin imediat, protestează Ion.
– Hai, mă Ioane, că te aşteaptă şi copiii, tot întreabă de tine…
– Muiere! Dispari de-aci!
– Mă Ioane, hai, lasă-le naibii de aparate, că-ţi mănâncă toţi banii…

Între timp, ceilalţi zâdari încep s-o îngâne: hai, mă Ioane, hai acasă, hai la copii, hai că e mâncarea caldă… La care lui Ion, un Ion cu foarte multă stimă de sine, odată îi sar mucii şi urlă la ea:
– Da pleacă-n … mă-tii (cu cratimă) acasă, dă-mi pace, tu! şi îi mai zice vreo două cuvinte folosite, de regulă, în trafic, luni dimineaţa, împotriva şoferilor de BMW cu număr de Irlanda… şi-apoi începe, măi fraţilor, să-i care la femeie pălmi şi sudalme ca la un partaj cu probleme, ca la o îmbulzeală de ajutoare europene sau ca la o coadă pentru sfintele moaşte… de tot barul o-ncremenit! Că no, nu-i tot una să vezi asemenea spectacol la 2 paşi de berea ta ieftină.

După primele secunde de cafteală, un sudor sare ca din praştie şi-l trozneşte la pământ pe Ion! “Tuzguramătii, tu dai în nevastă-ta, băi <insert organ sexual feminin cu rol esenţial în reproducere aici>, îţi rup capul, jigodie, tu nu eşti bărbat, eşti cârpă…” şi alte asemenea cuvinte duioase care denotă afecţiune, în timp ce continuă să-i dăruiască carabe lu’ Ion care uitase, pe moment, de pokeraş.

Văzînd teribila răsturnare de situaţii, nevasta Mărie respiră preţ de-o secundă; apoi se repezi cu pumnii ei mici din dotare şi începu să-l căsăpească pe bătăuşul soţului ei Ion, şi începe să-l altoiască la rândul ei: “Tu să-l laşi în pace pe Ion! Să-l laşi în pace! Vezi-ţi de treaba ta!!!”

După vreo 3 pălmi şi 4 pumni peste cap, bunul samaritean sudor se opri, năucit; apoi se ridică, se scutură şi zise şi el ceva înjurătură sibiană, să-şi răcorească sufleţelul.

Odată pericolul îndepărtat, Mărie îl culese pe Ion de pe jos, îl sprijini să nu pice şi plecă cu el, suduind de mama focului, şontâc-şontâc, acasă, unde îl aştepta mâncarea şi ciorba caldă, dar şi copiii.

19 lovituri, dă-i și tu!