Cum să te împaci cu nevasta

Mă sună mămuca.

– Alo, Gropare? Da’ ce tot faci?
– Bine, mamă, zic. Bine.
– Familia?
– Foarte bine, zic.
– Mai dormi pe canapea?

O dată am fost şi eu pedepsit aspru să dorm pe canapea în căsnicia asta, şi mama o şi aflat instant! (cred că are o dronă americană pe la mine prin sufragerie). De atunci, tot face mişto de mine şi îmi tot spune de nu ştiu ce personaj din Tânăr şi neliniştit care nu mai ştiu ce orhidee rară de pe un atol îi dusese muierii lui americance, şi ea l-o iertat instant, şi ea crede că aşa se procedează în mileniul nostru.

Plus că mamei gropăreşti îi plac foarte mult americanii, că ui ce bine o duce moneda lor zilele astea! Plus că americanii au şi preşedinte puternic, cu ditamai racheta Patriot de culoare neagră.

– Nu, tu mamă! Ţi-am mai zis, aia o fost demult, nici nu mai ştiu din ce motive.
– Da’ de certat te mai ceartă?
– N-are curaj! glumesc eu (n.n.: nievastă, e o glumă, fată, da?)
– Da? Sigur sunteţi bine? Sigur-sigur?
– Da, tu mamă, da, da!
– E bine, zice mamaşa, e bine. Aşa-i la vârsta voastră, încă nu v-o murit împăciuitoru’.

Am crezut că fac infarct pe loc.

35 lovituri, dă-i și tu!