Cum sa alegi marimea potrivita pentru bocanci, varianta soacra-mea

Eram prin Țara Oașului, locul unde românii sunt tot români: dacă vecinul face o vilă mai mare ca a lui, oșanul își dărâmă casa, și-o face și mai mare cu două etaje, apoi îl cuțitează pe vecinul înfumurat și apoi pleacă să lucreze 40 de ani în Italia, Austria și Franța – în toate trei în același timp, că oșenii îs oameni vrenici.

Ne aflam anul trecut la mătușa Țâca, pe care v-am mai prezentat-o și de care nu mă mai satur s-o public acilea pe blog, să vadă lumea ce mândrețe de tiurcă are ea:

Matura Tica si chiurca
(curca este, firește, proaspăt ieșită din ou)

Și mătușa Țâca și cu uncheșu’ au patru mândreți de copii, două fete în Italia, un ficior în Austria și încă unul rămas acasă.

Și noi vizitam căsocul lor care amu devine mai obez cu două etaje, că doară n-or investi fetele din Italia banii lor în acțiuni hedge funds!

Și după ce ne-or omenit cu plăcinte și pălincă, spre marea bucurie a Groparului, mătușa Țâca ne întreabă ce să ne aducă fetele din Italia de Crăciun.

Nievasta o zâs că ea ar vrea niște parfumuri, ăla micu’ o mașină care să facă explozie… io, că mă mulțumesc cu niște bunătățuri care măresc colesterolu’ și trigliceridele chiar de-acolo, din chimnița mătușii… soacră-mea – niște ciocolată… dar socru-meu? Care nu era de față?
– Niște boconci i-ar prinde bine, zice soacră-mea.
– Ce? zice mătușa Țâca.
Boconci. Să poarte la muncă.
– Da’ ce mărime să-i ia?
Apăi orice mărime, zice soacră-mea, ca să nu fie prea mare deranju’.

Nievasta se bagă, că ea nu poate sta deoparte:
– Tu mami, da’ nu poate să-i ia orice mărime! Amu zi… cât poartă tati la picior? 42? 43? 44?

Soacra stă, mestecă ideea, apoi răspunde:
– Depinde.

5 lovituri, dă-i și tu!