Cum au apărut manelele

Acum două săptămâni am plecat la Zalău pentru un eveniment major al vieţilor noastre: am arătat filmul Usturoi formaţiei complete de actori şi usturoiaţi, să vadă şi ei ce mândreţe am izbândit (înainte să săriţi: da, vrem să-l înscriem la TIFF, şi dacă ne ajută nişte oameni să mai facem nişte chestii vom şi reuşi).

Istvan, cel care joacă rolul manelistului mafiot din film (îl ştiţi: tatuatul ăla pe care nu ai vrea să-l înjuri în trafic şi să coboare la tine ca să vadă cum stai cu sprintul) îmi zice:
– Pot veni cu nişte prieteni?

Am ezitat, pentru vă voiam să facem un eveniment mic-mic.
– Adu şi tu un prieten-doi, dar nu mai mulţi.
– OK, zice.

Şi o venit cu un prieten. Ţigan de-al lui, pe care mi l-a şi prezentat:
– El e ţigan ursar, vine din Moldova; e om de afaceri, are un magazin în Zalău; şi să vezi ce interesant, cât de diferite sunt dialectele noastre, cel de la Zalău faţă de cel de la Bacău.
– Mno, zic, bine-ai venit, sper să-ţi placă filmul!

Ne-am uitat la film, şi normal că le-o plăcut; şi apoi am mers la un suc bericios. Ursarul nu are stare şi vine la mine:
– Mno, da’ e gata filmul?
– 99%, zic. Aşteptăm sonorul să-l primim din Olanda, ne mai trebuie un trucaj şi o manea.
– O manea? Ce manea?
– Apăi o manea, zic; că ştii că facem mişto de manele în film, şi este incredibil de greu să găsesc un cântăreţ de manele care să ne cedeze drepturile muzicale la o manea. Plus că nu ştiu pe nimeni care să cânte manele!
– Şi ce manea îţi trebuie?
– Apăi îmi trebuie o manea care să aibă un ritm foarte alert; că o punem acolo unde joacă Istvan, şi el bate darabana pe volan după ritmul melodiei.
– Ce melodie?
– Apăi Sandu Ciorbă, “Ale”.

Pentru cititorii la fel de inculţi manelistic ca şi mine, este vorba despre piesa asta (pişc-o pe nănaşa!!!!!):

Când aude acestea, ursarul are o reacţie de condescendenţă:
– Dragul meu! Dar asta nu e manea, asta e muzică ţigănească.
– Ha? zic.
– Asta nu e manea!

Incultul manelist de mine cade un pic de pe gânduri direct pe fundic.
– Nu ştii diferenţa dintre manele şi muzică ţigănească?
– Eu nu ştiu multe chestii! recunosc eu.
– Este ca la negrii americani, îmi zice ursarul. Negrii cântau muzica aia a lor ciudată, cu moşteniri african-tribale, şi nimeni nu-i înţelegea. Şi atunci, ca să se facă înţeleşi de ceilalţi, au inventat jazz-ul şi au dobândit faimă mondială.
– Aha… zic eu, mai degrabă pensiv decât gânditor.
– Mno! Aşa e şi cu manelele. Pentru că voi, românii, nu puteţi înţelege muzica noastră ţigănească, ai noştri au inventat manelele.
– Wow, zic. Asta n-o ştiam.

Apoi ursarul sublinie cu tărie:
– Aşa că nu mai daţi vina pe noi pentru manele. Manelele au apărut pentru voi, albii. Voi sunteţi de vină.

32 lovituri, dă-i și tu!