Cu nepoţii la pescuit
Aşa cum vă spuneam, între chestiile pe care le-am bifat în mini-concediu a fost şi o tură rapidă de pescuit. Balta – un ochi de apă destul de virgin lângă balastiera din satul Cristian, nu i-am făcut poze ca să nu vă oftic, băi corporatiştilor îmbrăcaţi în cămăşi. Vă repet: în balta aia, cărăşeii cât unghia sunt cât păduchii în armata transnistreană.
Adică plin.
– Niepoţi! le zic. Ambalarea, că merem la pescuit!
Cât ai zice “plută Sheffield”, niepoţii s-or ambalat în tricouri şi sandale şi or început apoi să se caftească care să stea în faţă în maşină, lângă unchiu’.
– Schnitzel! le-am strigat în germană, să-i potolesc. Veţi sta pe rând!
La dus, l-am luat în faţă pe niepotul mai mare, ăla de 10 ani. L-am strâns bine în chingi, i-am zis “dacă ne opreşte Poliţia, încearcă să pari mai în vârstă!” şi am purces.
Am pescuit noi ce-am pescuit; apoi, spre oripilarea lor supremă de nemţişori cu obrazul subţire, am tras o baie în balastiera propriu-zisă (apă asta este cu fisch pipi! aşa mi-au zis amândoi); apoi, bine răcorit, am purces înapoi către căşi.
La întoarcere, niepotul ăla mic-mic a ţinut morţiş să stea el în faţă, deşi ştia că nu are voie: era rândul lui!
Pentru că unchiul a promis şi până acasă aveam de mers cu maşina numai 3 km, din care jumătate pe drum de ţară, am acceptat ilegalitatea.
După ce ieşim din drumul de ţară, ne proptim bine în spatele unui tractor plin cu lemne furate care mergea cu 1 km/h.
Pentru că visul meu de o viaţă nu este să merg cu 1 km/h cu maşina în spatele unui tractor Universal pe un drum prăfuit în concediul meu scump şi drag, mă tot chinuiam să-l depăşesc. Mă chinuiam degeaba: din faţă veneau purcoi de alte tractoare care furau cheresteaua patriei mele.
La un moment dat – maşina Poliţiei! Venea din sens opus!
– Niepoateeee! îi strig la ăsta care stătea în faţă. Fă-te mic! Adică klein!
Şi mă apropii cu maşina la 30 de cm de fundul tractorului, să nu se vadă din sens opus cine stă pe locul mortului, că e copil de trei ori minor.
Şi încep să recit Tatăl Nostru în gând, şi purced a face cruci cu limba. Oare cât o fi amenda?
Apoi mă relaxez brusc şi dintr-o dată: poliţaiul care venea din sens opus nu avea treabă cu mine, ci tuna şi fulgera.
La telefon. Fără handsfree. În timp ce conducea.
Pun pariu că pe nevastă-sa tuna şi fulgera el.
din pacate toti fac asa
daca ieri eram mai iute, azi aveai si o poza cu un asemenea politist 😀
Si? Ati prins ceva? 🙂
Legat de politist, nimic iesit din comun, toti politistii mai incalca regulile stiind ca nu prea ii trage lumea la raspundere. Traim in Romania 🙂
Nuuuu, nu pe nevasta tuna.Pe nepotul care i-a luat masina la plimbare fara voie de la imparatie si fara permis 😈
Multi bloggeri romani ar vrea sa stie daca ai avea curajul sa raspunzi la cateva provocari simple si de bun simt. Daca esti interesat sa participi la acest joc intre bloggeri intra aici.
Si-ai depasit sau pana la urma tractorul? Ori inca esti pe drum… 😛
@ copila blonda: da. nu.
cu lacul , nu . se ofticau corporatistii . da’ cu pestii cat vitelul ? 🙂
bah nu te lua tu de camesa me, deci am bagat si eu aici un joc de prins pesti cu dinamita, bah sa stii ca prind numa carasei d’astia cat palma, si cateva platici
1 km/h? 😆 , păi io cu căruciorul merg cu 6 km/h 😆
Cât de simpatic poţi să fii cu blogurile tale!!! De vis, nu alta… E un deliciu să ţi le citim. Mult spor la scris! 🙂
De, mo Zsolty, cheresteaua cere pricepere, rabdare, grija… 😀
si era si minor garcea! :))))
ciudat. in bucuresti, vezi mai mereu cate un copil pe scaunu’ din fata. nicio smecherie, nu stiu ce te agiti asa, zau… in afara de tine, nu cred sa mai fie multi care sa stie de vreo regula in legatura cu asta. noi le zicem “copii de schimb”. you know: se strica, il duci inapoi, iei altu’, etc…