Cronică de restaurant – azi, la restaurantu’ japonez
– Kon ban wa! zice tanti aia japoneză amabilă, înaltă cât un căpşune, aflată-ntr-un kimono. Pof-ti-ţi!
– Ha? zâc. Ştii karate?
Intrăm înăuntru – frumos, deci. Muzică giapaniz în surdină, bucătaru’ îţi face papa în sala mare, sub ochii tăi rotunzi, să nu mai zici dupa aia că firul de păr creţ din farfurie e al lui.
Stăm jos şi ne aduce prosopu’ ăla fierbinte, şi un colţunaş cu tofu într-un bol rotund. Ne-am dat repede pe gugăl de pe telefon şi am aflat că din alea două numai prosopu’ nu se mănâncă.
Deci io nici acuma nu ştiu cum japonejii poa’ să ne vază prin ochii ăia oblici.
Luăm meniul, facem un browsing prin el, şi am vrut să-i zic la chelneriţă “riori to neko dozo” (carne de pisică şi orez, vă rog – in japoneza mea aproximativă), da’ ne-am hotărât la: nu-mai-stiu-ce, nu-mai-stiu-ce, Unaghi Bento, Rainbow Roll, Tilapia – plus ceva carne de ţipar şi/sau Tempura. Am vrut să o pun pe japoneză să pronunţe “Tempura”, fincă ăştia nu ştiu să facă diferenţa dintre R şi L, şi ar fi ieşit un cuvînt drăguţ.
Am plâns de fericire când am inghiţit un nanogram de wasabi. Şi o să mai plâng şi când merg la budă, fincă voi răni o zonă care mi-e foarte dragă.
Când a venit papa, în extravaganţa mea, m-am repezit cu vitejie să mănânc cu chopsticksurile, moment în care s-a golit rapid în jurul nostru, că era să-i înjunghii pe comeseni. Am numărat 4334543 de boabe de orez, că l-am luat pe fiecare pe rând ca să îl pap, că nu ştiu de ce nu mi-o ieşit deloc să iau mai mult de unu pe chopstick. Chelneriţa mi-o recomandat să încerc cu ambele chopsticks-urile deodată, că e mai greu numa’ cu unu’.
Papa fusă demenţial, mai puţin supa de alge, care mie mi s-o părut că e apă de acvariu încălzită, cu alge de la Agigea.
La o masă de lângă noi s-o pus un cuplu de româncă cu japonez. Am vrut să merg la ei să le zic “did you know that Japanese have very small penis? but we Romanians have big-big penis?”, da’ am fost rugat să mă abţin.
Buget: 153 lei/2 persoane, în care intrară şi o apă plată şi o bere fără alcool, că eram cu maşina. Papa pe aproape săturate, dar nu mereţi flămânzi dacă sunteţi mâncăi pantagruelici, aşa ca mine. Se poate plăti şi cu cardu’. La budă nu am fost, că nu am mâncat aşa de mult încât să fiu nevoit să fac loc, da’ crecă era curăţel, că aşa îmi inspiră localul.
Mah Gropare mah , cum le zici tu asa din suflet ca un om mare ! Si daca lu nehalita si nepofticioasa de romanca de langa “galbejit” ii placea de el ca era yoghin si tantric ? Ce te faceai ?
Numa de bine in rest !
Yogin si tantric, dar tot mica ramane. Si aia cu yoga e mai degraba prin India. In Japonia se practica mai mult bonsai si harakiri. Deci mica, mica, dar mortala. Cum o scoate craca cea veche si uscata, cum lesina fata. De dezamagire.
Groparule, cu doo betze, Groparule. Creshte eficientza, ceva remarcabil. Iei cate doo boabe de orez o data.
:rofl:
ioi mă, apoi să ştii tu că la noi în sat birtu îi tăt japoniez din ăsta, că tătă lumea-i zice la birtaş că “bă, vii az cu berea aia, tempura me de puturos!”
[…] Si la final, stiti prea bine ca vinerea e numa’ buna sa va amintesc de clujeanul asta fain, numit Groparu. Si mai ales de 2 articole TARI de tot de la el: * Primu’, in ton su sexu’ de mai sus si numit IGIENA PERSONALA * Si al doilea cu un Restaurant Japonez […]
trebuia să-i cerţi puţin pe japonezii ăia pentru faza cu Părl Haaaarbur.
nu se face bă, dă-o dreacu de treabă.
South Park- Chimpokomon. Foarte amuzant esti bah.
Un lucru e sigur – de la prea mult wasabi fundu’ chinuit incepe sa arate fix ca steagul Japoniei 😀
Eu stiu ca ei nu pot pronunta consoana ”L” Pentru ca in loc de ALINA spun ARINA…si nu invers. Deci, chiar daca te dezamagesc, japoneza ar fi putut spune excelent tempura…. Insa cred ca ar avea probleme sa te injure in limba ta materna, in special daca doreste sa spuna ceva de ”big big penis”….
Stai tu numa’ asha……
de az pana luni:
20 L de vin
groparu: fara mine, stii ca chestiile cu beutu’ sunt numa asha…. pentru cititori…
greuceanu: 4 L tzuica
greuceanu: 1 L Olympus
greuceanu: 1 lada ursus
groparu: mai ai un 2 sec pana te pun pe icnor
greuceanu: pfiu’
greuceanu: ciuperci ciobanejti cu Bulz + tocghitura de aia buna la ceaun cu costita
groparu: sper sa nu va distrati DELOC!!!!!
greuceanu: telemeaua si cash de la aia din sadu
groparu: totusi eu prefer sa merg la restaurantul japonez…
@ greuceanu: asta este o minciunica cu picioare scurte si mult par intre ele! Niciodata nu am zis nu unei sticle cu o eticheta cu grade scrise pe ea (cu exceptia, natural, a sticlelor pe care le-am refuzat), si nu dau telemeaua de Sibiu pe nimic in lumea asta mare, mai ales daca-i de Sadu, care este. Si daca mai si miroase a ciobanitza… yummyyyyy!!!
🙂
japonezii aia cred totusi ca is o specie din aia de le zice “filipinezi” :))
De berea fara gruparea OH, nu e de zis nimic…urmeaza ceaiul si apa plata cu lamaie si astfel ratam inca o sansa de a zdrobi ficatul…in rest capatul seamana leit cu legenda de la “Localul balan” din Catavencu.
gropare, esti drogul meu de fiecare dimineata 😀
@greuceanu – tzagane, ca bine le graieshti
@groparu – maica, ai accente de bursuc gastric, ce plm? luni sper ca nu vii cu masina
🙂 Tokyo Sushi din Cluj? acolo mănânc io sushi (fără wasabi, că nu-mi place) cam o dată la două luni. Foarte fain îi! dar de când au ospătăriţe japoneze?
No, deci io cred ca asta e un fel de parodie la Food&Bar Magazine, imbunatatita cu o sectiune de informatii financiare doar pentru cunoscatori. 🙂
ahahhahhahahaha, si acuma rad de ma tin de stomac, era si in Arad un restaurant chinezezc da nu am apucat sa ii trec pragu` ca si client, acuma s-or mutat in zona industriala … drequ merge pana acolo
Pai bine, Gropare, de la 25 de lei in sus aveai transport gratuit la domiciliu, si puteai bea bere cu alcool sau chiar sake la 20 ron/500 ml. Moca! Plus ca nu te mai faceai de bafta cu betigasele, puteai lua orezul cu lingura.
Daca te inghesuie vreun ghinion sa te citeasca vreo careva din satele cu oi si se mai si duce vorba pe adieri primavaratece, nu mai pupi tu bulz, sloi si nici pita cu carnatz
Tradatorule 😛
Acu vro 2 ceasuri ii sunai pe unii sh aud la capatul firului o voce de duduie zicand “pui cu urechi de lemn”, sh abia apoi Alo..deci m-o bufnit rasul, clar.
Ca japonezii au cucul mic am aflat pe pielea mea atunci cand am fost invitat (cu politetea caracteristica) sa folosesc un Durex fabricat in Japao…
Mitul Wasabi l-am demontat atunci cand am avut invitati la masa si nu am avut din ala original. Am amestecat sos de soia cu hrean pus de mama la borcan…Aia m-au declarat Zeul Bucatar si s-au dus si au spus acasa la ei ca Wasabi romanesc e mai bun.
Si confuziile intre litere nu se opresc doar la “r” si “l”. Au mari probleme sa pronunte “p”, “b” si “v”. Interesant de aflat ar fi cum ai descoperit matale. Ai facut logopedie cu japao? 🙂
trebuia sa treci peste rugaminti si sa-i intorci cutitul in rana japonezului;)
Like duuuuuude! JENITAL ii la tokyo @-) I’m so in love with that place :X papa SUPER buna…chelnerite cuuuuute :”> si ii curata si buda 😀 sexy de curata, chiar b-) apa de-aia cu senzor la chiuveta, stii tu. Loc perfect de dates, par example….
Ia-ti seafood itame si MORI de bunaciune *baloshesc* 8781281 studente blonde si roscate, lolita style, is fix shpicsu in comp cu seafood itame…..
dupa ce incerci seafood itame, anunta-ma cu review b-)
deci da, seafood itame rocks ass!
*Oh yeah, I went there *
Deci ai fost cu o femeie…
ba gropare,din 100 da mii da spermatozoizi,tu ai ajuns primu ma?
Care va sa zica eu ce ma pripasesc prin tara lor de japonezi am incercat cu sotia viitoare, japonexa 100% la restaurantul asta din cluj ce-i zice Tokyo. Am fost nu doar dezgustati de pastele imputit (tuna sushi si-o pierdut tot singele din pu[r]a si din rosu so prezntat de-a dreptul alb/galbui), dar si supa comandata avea la grasime in ea de zici ce era de la angro-china facuta la sub-brat. Poate ca ai avut noroc si ai prins ziua cand o bagat peste proaspat ca altfel nu te vedeam ine dupa o tura de pestioace a la AWA.
Atata am avut de zis.
Eu am facut recent turul restaurantelor Chinezesti din Bucuresti. Eram ignorant, nu aveam idee ca exista 18 astfel de localuri 😛
Daca e asa amuzant la restaurantul japonez, ma duc si eu in vizita. Fac doua poze la meniu ca atat imi permite bugetul. Noroc ca n-a cerut nimeni ceai, ceremonia dureaza cam 4 ore, numai bine ti se mai face foame o data.Cum ai reusit sa infingi betisorul in boaba de orez? De cand ma chinui si nu-mi iese…
[…] ca să nu dea de bănuit. Ce-i funny: comentariul lăsat mie aici este, de fapt, post-ul ăsta la care a mai adăugat un mic final despre cum a borât el totul. Nici măcar apelativul de […]
[…] Cronica de restaurant […]
Look At THESE Guys
Click Here To Find Out More