Mno! Ştii că eşti în Italia în momentul în care, în aeroport, e plin de Ferrari! Nu vă pun poze, că şi aşa nu aveţi bani să vă luaţi (am încercat să cumpăr eu cu bonuri de masă, nu s-a putut).

Din Bologna, unde gara e plină-plinuţă de emigranţi, am ajuns în Rimini; unde, spre deosebire de Bologna, gara este plină-plină de emigranţi.

Mno, şi din gară luăm autobuzul… ce să vă zic, din Cluj plecasem dintr-o căldură de ne luase minţile, iar în Italia vremea era aşa:
Bologna aeroport
Mergeţi acasă, românilor! A, sunteţi doar turişti? Poftiiiiiţi, poftiţi…!

Mno: şi ne suim în autobuz noi, dacii din zona Napoca, cu imigranţii Imperiului Roman din zona Cartagina şi Egipt şi purcedem către apartament, pentru că decisesem cu nievasta că nu ne mai ducem anul ăsta să mâncăm ce ne dau ei – din considerente financiare şi de burtă (99% din hoteluri umflă papa de la restaurant cu uleiuri, sare şi grăsimi, că-s cei mai ieftini stimulenţi de gust). Şi găsim clădirea şi intrăm înăuntru să ne cazăm.

Amu, ca să nu fim toţi turişti nătăfleţi: nu te cazează nimeni la ora la care cobori tu din avion, dacă ora aia e înainte de 12:00 la amiază. Şi noi ştiam asta, şi am vorbit cu Nataşa din Rusia de la recepţie:
– Signorina, când ne cazăm, ne poţi da o cameră cât de cât cu vedere la mare?
No! zice Nataşa.
– Da’ putem lăsa bagajele aici până ne înmuiem în mare pe ploaia asta?
Si, zice Nataşa; dar vă rog să-mi plătiţi taxa de staţiune înainte.
– Cât e?
– 9.95 euro.
– Uite aici, zic, să bei şi o cafea din partea mea (şi îi dau 15).
– Nu am cum să beau o cafea din 5 cenţi! zice ea, că ea o crezut că-i dau 10.
– Da’ din 5 euro?

Hahaaaa, ce faţă o făcut! Şi imediat s-o găsit o meeeega cameră, cu ditamai balconul terasă unde puteai ascunde patru bărci cu imigranţi fără să ţi le găsească Carabinieri, deci sfatul gropăresc este să nu te zgârceşti la 5 euro dacă vrei să vezi, de la balcon, mare albastră tot sejurul!

Mno, şi ieşim la o îngheţată, facem o băiţă în mare…
Plaja din Rimini
(vă mai arăt o tură poza asta)

…mâncăm un gelato şi un cappucino, ne cazăm, apoi nievasta zice:
– Meri şi cumpără apă şi bere!

M-am dus; că după colţ văzusem un aprozar. Şi, la intrare în aprozar, văd scris, mare… MEZELURILE CAROLI! TRANSPORT ROMÂNIA-ITALIA! CARTELE IEFTINE DE SUNAT ÎN ROMÂNIA! CAUT DE LUCRU CA BONĂ! Intru în magazin unde o vânzătoare extrem de caucaziană îmi zice:
Buăn giuornuo!
– Sărumâna, îi zic eu; şi moldoveanca de la tejghea face ochii mari-mari…
– Buânâ ziua! sare şi patronul.
– Salut, bos, îi zic; şi ne-mprietenim.

Şi-n seara aia am văzut meciul România-Albania la terasa românilor din colţul ăla de Rimini, plin de muoldoveni cât casa, tatuaţi şi băieţi faini, şi am beut bere şi ne-am împrietenit şi-am râs şi-am suferit când ne-or dat-o albanezii, de parcă noi cu albanezii nu suntem neamuri din aceeaşi gintă tracică de la Burebista!

Şi la hotel, tanti care făcea curăţenie era doamna Elena, din satul Răscruci de lângă Gherla, o bomboană de clujeancă din aia adevărată; că toţi ăia din zona Gherla-Dej sunt nişte români de-i ungi pe pită, negreşit. Şi am mai întâlnit chelneri cumsecade, care nu s-or ruşinat să ne zică de unde sunt; şi şoferi, şi oameni din autobuz (o femeie de etnie romă cu soţul ei marocan şi o scumpete de prunc, imediat ne-or salutat cu drag); şi plin-plin de români, care mai de care mai de treabă şi cumsecade.

Mai puţin şoferul care ne-o dus de la hotelul din Bologna, unde am stat în ultima seară, până la aeroport: ne-a pregătit pentru întâlnirea cu România pentru că nu a pus nici măcar un degeţel pe bagaje când le-am băgat şi le-am scos din portbagaj, pentru că era un delicat.

Suntem o naţie extrem de complexă, băi amicilor!

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 2 comments

Leave a Reply to Belle dImagination Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *