Ce zi frumoasa!

Pacat ca e locuita.

Deci azi ajung rupt in gura, ca tocmai ce baui az-noapte cu Oedip (nu, nu e ala cu ma-sa) sh cu Mishu, sh dormisem vreo 5 ore, sau ceva de genu’. Sj ajung la scarbiciu, unde primesc de lucru cacalau. Sh in pauza de masa fug pe bitza sa vorbsc la banca, ca mai trebe bani; stau 20 minute, nu imi vine randu’, ma sucaresc si o sterg sa iau papa de la kineji; langa Maimutza Plangacioasa am stat 12 minute pana cand o tanti incerca sa o convinga pe alta tanti (la telefon) ce sa comande. Cand imi vine randu, cineva de la masa cere ultima portie de spaghete de orez, care lu’ Groparu place; urmau inca 8 minute de frecat tziparu’, asa ca m-am carat. Pe Memo’ era plin de lume, ashijderea in Mihai Viteazu’; da acilea m-am pus la coada, ca era ultima optiune. Sh vine un mojnegel, sh intreaba:

– Ce se da acilea?
– Papa de kineji, zic io.
– Si cum e? Cu ce e?
– Pai, zic io vizibil deranjat, cu carne de maimuta, catel sh carne de pisica (tanti din fatza deja se caca pe ea, ca nu putea rade zgomotos).
– E scumpa?
– 8 lei, zic io.

Se cara.

Vine randu, iau patru portii, o intreb pe tanti: tu copila, nu se varsa? Vai, zice ea, niciodata, nu are cum, uitati-va numa’ cum stau sh fiecare o inchid ermetic!

Mi s-o varsat. In rucsac. Mi-am patat husa de la camera foto, tricou’ de skimb dinauntru, rucsacu’, pompa, faru’ de la bitza, sh inca cateva chestii.

La serviciu, clar ca am nimerit portia aia din care se varsase zama, si am papat orez cu sare.

Amu tre’ sa plec la munte, sh io bag la serviciu ca chinezu’. E 7 sh 20 seara, sh la 8 se pleaca. Nu am nici cea mai timida urma de bagaj, si stau la 30 minute de pedalat de casa. ]

Totusi, se putea si mai rau. Se putea sa ploua, zise Groparu fara sa vada ce nori amenintatori se strang in fatza geamului termopan!

9 lovituri, dă-i și tu!