Înainte de a vă povesti despre filmul ”Câini”, câștigătorul trofeului ”Transilvania” la TIFF-ul de anul ăsta, doresc să vreau să vă arăt Facebook live-ul pe care l-am comis (cu tot cu bâlbâieli) alături de fiica mea, Cristina Bazavan, de Cismaru și Cabral, și în spatele camerei cu maestrul Cristian ”ISO 90.000” Șuțu, la invitația Raiffeisen Bank. Ca să vă zic concluzia, dacă-l vedeți vreodată pe Cabral că vine vijelios către voi cu ceva aparatură de filmat/înregistrat între lopeți, încercați să nu!

Și acum: filmul Câini. Regizor: Bogdan Mirică (”Umbre” de la HBO), buget: 900.000 EUR, filmat în 25 de zile, despre restul citiți aici.

Synopsis: un tânăr pleacă în satul bunicului pentru a-și recupera jdemiile de hectare moștenite de la un bunic proaspăt răposat. Acolo pică într-o încrengătură specifică orașelor de frontieră în care oamenii fac averi într-o Dobroge/un Bărăgan ca din Zaharia Stancy, departe de zonele cu 4G, Nicușor Dan și cravate asortate.

Nu vă lăsați înșelați de trailer, filmul ăsta o să vă ducă departe. Tempo-ul de melc cu care se desfășoară 90% din acțiune nu este deloc supărător dacă ai apucat să guști un pic din zona de sud-est a țării. Oricât sunt de ardelean adormit, cu 6 Delte la activ tot mă șochează calmul oamenilor de acolo, iar filmul redă fidel picurarea lentă a timpului pe planeta aia infinit de plată și de arsă de soare. Personajele sunt bine trasate și extra covingătoare, Gheorghe Visu (polițistul) face rolul cu care se va consacra definitiv în istoria cinematografică, scenariul e scris la mare artă, cu replici rare și apăsate, și se vede că Bogdan Mirică a avut contact la prima mână cu lumea pe care o zugrăvește pe ecran. Și povestea te poartă fără să-ți ofere satisfacția de a ghici ce urmează să se întâmple, că la final te gândești ce nu am văzut pe ecran de s-a ajuns la întortocheala aia din film? Pentru că aproape nici un personaj nu se comportă așa cum te-ai aștepta, și abia la final încep să se lege lucrurile, dar numai după ce bagi și tu niște speculații care vor face, la final, sarea filmului.

Neverosimil:
– vine gajica omului taman de la București până-n fundul Bărăganului ca să-i facă o surpriză, lasă ea deoparte confortul băii cu apă caldă, eroul îi spune să spele putina, dar nu, ea rămâne acolo fidea;
– nu am văzut deloc Dunărea mea (păcat, îmi era dor de ea!);
– Vlad Ivanov, băiatul rău al cinematografiei românești, joacă rolul tătarului Samir, banditul acelor meleaguri… dar ioc trăsături mongoloide.

Recunosc, cu astea trei de mai sus sunt 100% cârcotaș, pentru că femeia are un rol strict episodic (filmul e preponderent masculin), Dunărea nu e indispensabilă, iar Ivanov face, ca de obicei, un rol de fucking zeu.

Concluzia: cu siguranță, unul din filmele românești premiate care nu are nimic de-a face cu filmele românești premiate. O să vă amintească nițel de Quentin Tarantino și de No country for old men, dar e greu să faci un asemenea western valah de secol XXI fără ingredientele astea, oricât de bine l-ai reinventa. De văzut cu prieteni, zic eu, pentru că e păcat să nu ai cu cine să-l bârfești după!

caini

 

 

Written by Groparu Nemernic

Nascut din spermatozoizi campioni... cred.

This article has 12 comments

  1. aviatorul Reply

    Mie mi se pare neverosimil ca un nepot sa nu stie cât pământ au bunicii lui. Dezrădăcinarea asta extremă se întâlneste doar in povesti.
    Totusi pare o poveste faina.

  2. mac gregor Reply

    mah, mor de nervi cand vad ca nu exista o ***** de retea de distributie unica pentru filmele astea.

    Vreau sa-l vad, de unde? “intre data de 31 si 32 a lunii la timisoara, 27-42 aprilie la Dej si vom anunta ulterior cand ajungem la Bucuresti, mai amintiti-va si voi sa dati search saptamana viitoare pt a afla data, ca daca aflati cu 3 zile mai tarziu l-ati ratat”.

    Astea nu sunt genul de filme care musai tb sa le vezi la cinema, ca nu sunt nici cu scene panoramice si nici 3D, se poate si acasa din fotoliu.

    Vreau un site pe internet, sa stiu ca gasesc acolo si Usturoi, si Cainii, si ala cu relatii in 3, am si uitat cum il cheama de cand nu am ajuns sa-l vad. Platesc echivalentul unui bilet de cinema, am dreptul la o descarcare/vizionare in conditii bune si gata.

  3. luminita Reply

    Ce a vrut sa spuna autorul cand a scris”alaturi de fiica mea, Cristina Bazavan”?!??!
    Autorul e cumva socrul lui Radu Bazavan?!?

  4. marko Reply

    Pe mine si pe gasca mea sa ne scuzati dar… ni s-a parut senzational de prost filmul.
    In schimb, “Doua lozuri” e bestial … #numazic

  5. neamtzschantz Reply

    “unul din filmele românești premiate care nu are nimic de-a face cu filmele românești premiate”
    ce chestie. mie mi-au placut filmele romanesti premiate de pin acum. imi place si cristi puiu si mungiu.

  6. Groparu Nemernic Reply

    @ marko: ”Tempo-ul de melc cu care se desfășoară 90% din acțiune nu este deloc supărător dacă ai apucat să guști un pic din zona de sud-est a țării.” Dacă nu te-o atins, apăi nu te-o atins!
    @ neamtzschantz: da, dar filmul ăsta, ca și celelalte, este altceva.

  7. Groparu Nemernic Reply

    @ mac gregor: trebuie să știi că distribuția, în RO, este puțin peste nivelul anului 2001. Adică sunt pe net câteva, dat cam numai atâtea.

  8. Groparu Nemernic Reply

    @ aviatorul: se vehiculau niște sume de vânzare și puteai face calculul… parcă, da’ aia-i aritmetică, maică, do not go in there!

  9. aviatorul Reply

    @groparu: sumele de vanzare mă lasă rece. In ce priveste aritmetica, e prietena mea si nu abuzez de prieteni.

  10. luminita Reply

    aha, aha, si io raman fara raspuns la interpelare?
    adica trebuie sa mai sap mult la radacina genealogica a neamului Bazavan?

Leave a Reply to aviatorul Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *