Deci ce am patit cu olandejii la ocazie

Stateam intr-o vara la ocazie, veneam la Sibiu de la Cluj.

La ocazie – fincă era sesiunea de restanţe – era full de loaze asa cum eram si io cand eram student, mai degraba la crâjmă decat la bibliotecă (niciodata nu am avut succes la furat ocheade prin sălile alea, ca nu inspiram incredere, vesnic nebarbierit, ca acuma, si cu privire la fel de intelectuala ca a unui hemoroid).

Si cum stau io si imi zic Gropareee, ai rupt-o-n fericire, ca durează 3 luni până prinzi ocazie, opreşte un Citroen obosit să mă ia cu el. Şi înauntru – trei copkii de 19 ani ca brazii de inalti, şi şi frumusei, da’ mai ales olandeji. Io niciodata nu am avut probleme să recunosc când alţi masculi sunt mai coioşi sau mai olandeji ca mine.

Ce Irod căutaţi voi prin Romunica? Suntem cântecaci, zic ei, studiem muzica est-Europeană la Filarmonica din Amsterdam, şi merem în Clejani să cântăm cu Haiducii, şi dormim la Sibiu.

Unde la Sibiu?

Nu ştim, zic ei.

E clar, zic io. Mamăăă, zic io cu mâna pe telefon, vezi că îţi aduc pe cap tri ficiori care mie mi-s cei mai buni prekini! Scoate faţa de masă şi acoperă muşamaua, pune pe televizor peştele de duminică de sticlă, şi desfundă buda. Măi copile, pe cine-mi aduci iară? (mama ştie că uneori mă ia valul, mai ales când ascult tot ce-mi zice vocile).

Şi vin cu copkiii ăştia la Orlat, satul legendar de lângă Sibiu, unde e palatul de vară (compus din trei camere) al familiei mele gropăreşti. Şi deja era seară.
Şi îi duc pe copkii să vadă cum se mulge vaca, original; şi le dăm să beie lapte de vacă nefiert şi vin de casă, şi papă băieţeii ceapă verde şi fragedă din grădina gropărească cu slană şi telemea de Sibiu; şi dau peste cap şi un ştampăl de pălincă, şi se încinge atmosfera. Si mai fac si caca copiii pentru prima data in viata lor in buda din fundu gradinii, da’ ei nu or zis ca miroase a Camembert inauntru.

Şi zice ei la un moment dat: bă, zice, putem să cântăm? Că aşe de bine ne-am simţit că vrem să sărbătorim.

Cum nu! Zic io.

Şi pleacă copiii la Citroen, şi se îmbracă la costum, mă, că ăştia numa aşa înţeleg să cânte! Şi noi muţi de uimire ascultăm cum în noaptea de vară cântă copkiii cu foc muzică sârbească, ungurească, bulgărească, plus ceva sudisme româneşti, deci – ce mai! Seara perfectă, mai ales că Gropăreasa – maică-mea, de! – o şi pişat puţin ochii când or cântat copiii Oci Ciornâi, că ea fusă profă de rusă şi nu o vrut UE, o vrut să intrăm în CSI, acolo unde ne e locu’. Şi şi io mai că înclin să ii dau dreptate, fincă rusoaicele se ştie că sunt mult mai DEMENŢIAL DE FAINE decât, sa zicem, nemtoaicele (buek!)

Uitati-vă si voi – adică uitaţi-vă cu urechile – ce ghiers!

C’s de Jongens – Jewish kolomaika
Asculta mai multe audio Divertisment »

Şi dacă sunteţi cuminţi, mâine seară vă zic continuarea.

12 lovituri, dă-i și tu!