(P)

Aici facem bani de un vinişor, de o palincuţă

Delegație în Kosovo

– Alo, Groparu?
– E!
– Da’ ce tăt faci, ă?

Au ăștia un stil să te-ntrebe ce faci de te simți imediat vinovat, zici că te-așteaptă de la ultima glaciațiune să ajungi undeva la ei și tu o tot lălăi, ca un ardelean.
– Iaca! În mall. Nevastă + mall cu reduceri = vizită de 4 ore.
– Bă, auzi… vii la ziua mea sâmbăta viitoare?
– Facem sarmale la ceaun?
– Facem!


Că data trecută am făcut, no

– Și unde o ții?
– La Bâlea. (more…)

6 lovituri, dă-i și tu!

Internet nelimitat pentru zgârciți, la preț de-o bere din city break

Acum mulți, mulți ani (2006, înainte de aderare), am făcut un tur de Europă cu o gașcă de nebuni: un american, un englez și alți doi români. Italia-Olanda-Germania-Slovacia, 8-9 zile. 5 hăndrălăi înghesuiți într-un BMW 515 cocălăresc care consuma între 14 și 16 la sută (!).

Lesne de înțeles că motto-ul excursiei a fost ”preț convenabil”:
– o noapte dormit la cumnatul lui Claudiu în Bologna (papa+bere gratis),
– 3 nopți dormit la hostel în Olanda (în ”camera sforăielilor”, că nechezau pereții la ce fornăiam toți),
– 2 nopți dormit la soru-mea în Germania (ziua cumnatului neamț, deci papa + bere în cascade și rafale),
– neprevăzutul – trei zile în Slovacia, dormit inclusiv în mașină, că eram la final de excursie și banii evadaseră.

În rest mâncam la Mac sau la all-you-can-eat și napolitane și cornuri de la supermarket. Dar țin minte și acum aroganța excursiei: la un moment dat, în Amsterdam, îl iau pe Tibi (se spărsese gașca în după-masa aceea, unii plecaseră să facă nani, noi exploram orașul) și îi zic: hai, băi, să bem o bere ca boșii!

O bere în Amsterdam, la crâșmă.


Pe o vreme, firește, identică. Vântul nu a ieșit în poză (more…)

4 lovituri, dă-i și tu!

A doua jumătate a lui noiembrie este Black Shopping Days la VIVO! Shopping

Și dacă v-ați săturat, și dacă nu v-ați săturat de golit emagurile, flanco-urile și altexurile de produse de care – posibil – să nu aveți neapărată nevoie, apăi aflați că și VIVO! Shopping se lansează în tradiționala spirală a reducerilor de dinainte de sărbători.

Care durează până week-end-ul următor.

Da, știu că ai de toate (haine, electronice, jucării, cosmetice), dar ce cadou îi faci de Crăciun lu’ soacră-ta? Ha? La asta nu te-ai gândit, man.

Lista întreagă de reduceri se poate consulta aici. ȘpiLcuim:
– epilare definitivă 1 + 1 gratis (nu pentru hipsteri și femeile cu barbă angajate la circ)
– 50% reducere la Yves Rocher la 2 produse cumpărate
–  35% reducere la Swarovski și bijuterii placate cu aur, de la Chic Bijoux (more…)

Deocamdată fără lovituri. Dă-o tu pe prima!

10 ani de la cea mai mare catastrofă profesională și personală pe partea de interpretariat

Era fix acum 10 ani. Groparu, care-n viața lui reală are și el o meserie adevărată, era mândru că era traducătorul și interpretul invitat ca tălmaci la conferințele de presă organizate de Polus Center (așa-i spunea pe atunci actualului Vivo Shopping), primul mall din oraș.

Au fost vreo 5-6 evenimente la care m-am descurcat cu brio, zic eu, altfel aș fi făcut un pas în spate: ground breaking ceremony, topping out ceremony, anunțarea chiriașilor și încă câteva sindrofii din astea în care lumea bea șampanie din pahare de plastic și sar toți pe chifteluțele alea bilă adusă de catering. Engleză vorbită cu accente de canadian, de austriac, de englez, de ungur și nu mai știu de care grai, diferite tehnici de interpretare (chuchotage, consecutivă, phrase by phrase, simultană), un Groparu care reușea decent să-și stăpânească emoțiile, deși era învoit de la corporație și deci tot cu ochii pe ceas, per total au ieșit chestii decente, zic eu – limba engleză, între noi fie vorba, este singura chestie pe care o știu pe lumea asta.

Și, după conferința de presă de dimineața (am primit atunci o șpăguță pentru invitați, un Gillette Mach 3 pe care-l folosesc și acuma; dar să știți că i-am schimbat lamele!), urmează seara Marea Lansare.

Marea?

Gigantica Lansare.

Băi, deci urma să vorbesc pentru prima dată în viața mea în fața a 2600 de oameni LE: de fapt se dăduseră 5000 (!) de invitații, și cam fiecare a mai adus pe careva. Atâția erau înregistrați să vină; dar tot românul făcuse cumva să intre prin spate, mai o cunoștință, mai un pretenar la intrare, ce mai, food court-ul era ticsit de lume. (more…)

3 lovituri, dă-i și tu!

Momentul în care am vrut să înfiez un cățeluș

Eram la pescuit, în locul meu preferat de înmuiat bețele-n apă (după Delta Dunării): la o balastieră din Sibiu. V-am mai spus de ea, în urma autostrăzii nomade Sibiu-Orăștie au apărut la un loc vreo 20 (!) de lacuri sălbatice pline de roșioară, caras, reginuțe, bibani. Nu te întreabă nimeni de sănătate, este plin de păsări (cufundaci, lișițe, rațe, găinușe de baltă), am văzut bizami, șerpi de casă (Natrix Natrix – asta o știu și eu), vulpi… ce mai, o minideltă în toată puterea cuvântului.

11 luni și vreo 20 de zile pe an trebuie ca nevastă-mea să tragă cu Regimentul 4 Artilerie la urechea mea ca să mă trezească la 7, să ducem copilul la școală; dar atunci când știu că trebuie să merg la pescuit nu am nevoie de ceas, la 5 și un pic sunt treaz lumină.

Și… în dimineața aceea de vară ajung pe baltă cu puțin înainte de 6, cu inima zvâcnind de emoție ca locul să nu-mi fie ocupat de vreun pescar mai harnic.

Și dau de EL.

Cum umblam prin iarba plină de rouă, atent să nu mă ud prea tare, l-am auzit cum schelălăie. Știți voi cum urechea umană este special construită ca mintea să o ia razna atunci când aude un copil plângând? Cum orice scâncet îți sfredelește urechile ca un burghiu de beton de 5?

Ei bine, m-am înmuiat tot când am văzut ghemotocul ăla minunat de blană albă care mieuna ca un bebeluș.

Amărât și pricăjit, plin de scaieți, burtos și caraghios și frumos și absolut adorabil. (more…)

12 lovituri, dă-i și tu!

De ce la Cluj se construiesc clădiri din blocuri de zidărie Macon

Cineva zicea, la un moment dat, că dacă nu cunoști obiceiurile de consum ale clienților tăi e ca și cum te-ai afla într-o trăsură fără vizitiu care gonește prin noapte: mai devreme sau mai târziu tot te lovești zdravăn de ceva. Așa că cei de la Macon Deva, producător românesc de BCA, s-au luat și le-au pus clienților lor constructori (mai ales fericiților care au găsit muncitori) o-ntrebare simplă: frați constructori, de ce ne-ați ales pe noi?

În această postare vă prezint răspunsul Grand Hill Residence, o clădire P+10 cocoțată de pe dealul Clujului, într-un loc unde poți gâdila barza la subțioară sau chiar să-i ciupești de obraz bebele pe care-l poartă-n cioc, că se știe că bebelușii adoră asta.


Hei, barza, singurică-singurică? (more…)

8 lovituri, dă-i și tu!