Oameni care merită

Vlogging la 50+ de ani: așa se face

Mâna sus cine vrea să fie altcumva decât acest cincuagenar norvegian simpatic!

Nici o mână? Vă-nțeleg perfect!

Uitați și voi! În inima sălbăticiei, făcând baie în apă înghețată și prostindu-se ca un copil de 9 ani înainte de inventarea tabletelor! Cu gura pe vodcă din aia de-a lor, navigând temerar pe patine, cu o întreagă țară imensă și înghețată de explorat pe uscat, pe gheață, sub gheață și pe apă!

Și apoi să mai bagi și câte-o baie-n apa cu iceberguri; și-apoi iar un șnaps! Ca să nu mai zic de săriturile alea de Nadia Comăneci, că nu cunosc mulți de 20 de ani care le pot face, și nenea ăsta are peste 54, că m-am interesat! (vezi clipul al doilea de mai jos)

Ce să fac, guilty pleasures, sunt născut iarna, ador frigul și mă uit fascinat la ce face omul ăsta, că mi-a mers la inimă; enjoy, că ăștia ca el nu sunt prea deși pe lume.

PS: Robert D., toți norvegienii sunt așa?

6 lovituri, dă-i și tu!

Robert Cadar s-a dus să facă mișto de îngerii care aleargă încet

Sâmbătă tocmai scrisesm pe Facebook că îi dedic cursa băieţelului meu (mare alergător) de la Sălicea Trail Run lui Robert Cadar, aflat la acea vreme pe un pat de spital.

Câteva zeci de minute mai târziu, am aflat că Robert nu mai e.

Nu mai e aici, pentru că sigur e pe undeva pe sus, aleargă cu serafimi şi heruvimi pe nori pufoşi şi scoate untul din îngeri, haideţi, băi, fugiţi ca nişte babe, mă mai faceţi să vă aştept mult, ce dracu’, pardon, Doamne iartă-mă! Alergați de zici că țineți post negru, serios amu, leșinaților.

Normal că nu ar face aşa ceva, deşi îngerii alergători nu s-ar supăra, dar ăsta nu era stilul lui. Avea mult bun simţ.

Nu ştiu dacă Robert s-ar fi vindecat de boala asta necruţătoare dacă se trata în altă ţară de la bun început – unele forme de cancer sunt extrem de agresive şi te doboară oricine ai fi. Dar poate nu ar strica să ne gândim mai des la alţii şi la adevăratele probleme ale vieţii. Să ne uităm puțin în spate și-n față și să ne bucurăm mai mult. Știu, sună siropos, dar poeziile nașpa sunt poezii sincere.

Şi să nu uităm să trăim mai intens. Şi să ne plângem mai puţin.

Să fim ca Robert, care a alergat până-n ultima clipă şi nu s-a lăsat.

Drum lin, Robert! Acum, zâmbetul meu din poza pe care am făcut-o astă vară la Biz SMS Camp pare nelalocul lui, dar amândoi știam că deja câștigaseși bătălia asta prin atitudinea de învingător, care a alergat în cursa asta până-n ultimul moment.

8 lovituri, dă-i și tu!

Oamenii care repară România acolo unde România trebuie reparată. Partea a II-a

În postarea asta am niște informații seci despre cazuri care nouă nu ne spun mare lucru, pentru că, la ora redactării acestui articol, tocmai am mâncat o masă copioasă, cu zamă de salată (preferata mea!) și cartofi la cuptor, și este greu să fii empatic cu burta plină.


Prunci crescuți pe pământul gol, poza micșorată la pentru a apăra intimitatea și demnitatea copiilor

Dar: tătic ușor impresionabil, cu burta plină sau nu, am devenit fan de mic ce fac oamenii ăștia după ce am citit următoarele povești de viață. Mai ales că multora ni s-ar putea părea că asta nu e viață. (more…)

23 lovituri, dă-i și tu!

Mishu Călian – lansare oficială album


Știu că sunteți cu toții entuziasmați (sau siderați?) de ultima mea idee dar dacă vreți să mă credeți, omul ăsta cântă de ceva vreme despre cum se fură la noi în țară dar și despre cât e de frumoasă viața de fapt. Dacă nu mă credeți, vă invit să îl ascultați pentru că deși încă nu o promovează, “Noi N-am Văzut”, piesa care dă numele primului album solo al lui Mishu Călian vorbește despre exact acest lucru: la noi se fură ca în codru doar că am cam rămas codru :|. E oficial, albumul s-a lansat pe toate platformele de distribuție online, însă dacă nu aveți bani care să-i dați pe munca omului, Mishu Călian v-a mai pregătit o surpriza. Hai, vă las cu el, eu îmi ascut târnăcopul!

O lovitură, dă-i și tu!

Un Mishu Călian cum Noi N-am Văzut

După cum unii dintre voi știați, Mishu Călian se ocupă de situl meu. Ok, n-a făcut-o foarte bine până de curând dar azi am aflat și de ce: își lansează primul album solo. Începând de azi, exclusiv pe Zonga, iar din 8 iunie acesta va fi disponibil și pe restul platformelor de distribuție (Spotify, iTunes, YouTube și restul pe care cred că le știți mai bine decât mine pentru că ăia nu vând undițe și mulinete). Și când am ascultat eu albumul, care se numește “Noi N-am Văzut”, eu am văzut acolo niște piese pe care le știam. Sau cel puțin credeam că le știam. S-a dovedit că de fapt le știam dar erau total altceva decât cu ce am vrăjit-o eu pe nevastă-mea ca să poată prelua controlul total asupra vieții mele. Scrum, Viteza Sângelui Meu, alea, alea. Atunci m-am apucat și l-am ascultat cap-coadă și am descoperit o poveste care merită aproape o oră din viața ta. Sau cum zice poietul: (more…)

3 lovituri, dă-i și tu!

Ferma tradițională de măgari

Vorbesc cu un prieten care stă în Chinteni (lângă Cluj):
– Da’ haidați pe la noi odată! Aduceți Gropărelu’, facem un grătar…
– Vinim! Că și așa vreau să merg în zonă, unde are un prieten o fermă de măgari din ăia asini.

Cred că v-am mai scris de el.


Unii oameni ar înfia orice. Orice!

Și oricum o să mai auziți de ferma asta aici, pe blog; poate pornesc o campanie de consumat lapte de măgăriță, te bagi?
– Măgari sau măgărițe? întreabă prietenul.
– Și măgari, și măgărițe! Că e fermă tradițională.


Iiiiii-haaaaaaa!

 

O lovitură, dă-i și tu!

Recomandare de avocați în Cluj: Cetean & Marangoci

Aceasta nu este o postare publicitară, decât în măsura în care o recomandare pe baza experienței personale poate fi considerată publicitate.

Acum vreo 3 ani, mă sună prietenul meu Zolty din Bogata:
– Gropare, am o problemă.
– Zi, Zolty.
– E groasă, e urâtă.

Și, într-adevăr, era groasă și urâtă problema. (more…)

10 lovituri, dă-i și tu!