O lume sonata

Nimic nu se compara cu planeta mea.

O fi bun şi marketingul ăsta la ceva

– Tu fată!

Eu, cu fiecare bancă la care am credit sau cont, încerc să dezvolt o relaţie cât mai personală cu ghişeiţele; mai puţin cu BRD-ul. Pentru că fuck BRD-ul.
– E! zice ghişeiţa.
– Deci am intrat la voi pe site.
– Aşa.
– Şi ghici! Nici un contact, nicăieri, de la persoana de la marketing.
– Aşa.
– No, păi şi îi normal? Cum îl cheamă? Ce date de contact are? Ce adresă de e-mail?
– …
– Păi dacă vreau să-i trimit un e-mail cu o ofertă de parteneriat reciproc avantajoasă? Dacă am un proiect care ar duce renumele băncii pe noi culmi de glorie şi succes? Dacă îmi vine o idee care ar putea revoluţiona percepţia brandului vostru în ochii consumatorilor corporeit şi persoane psihice?

Atunci am pronunţat corporeit, ca să mă înţeleagă fata; dar vă implor eu, vă implor frumos, ca un traducător ce mi-s:

NU

MAI

PRONUNŢAŢI

CORPOREIT!!!

PRONUNŢAŢI

CORP(O)RET!!!! (more…)

8 lovituri, dă-i și tu!

Don’t smoke and hike

O gaşcă de prieteni se duce la munte pe weekend. Ozon, ioni pozitivi (că ăia negativi cheamă minerii), ciorapi mirositori: munte.

În afară de cercetaşii creştini şi fetele care pleacă la sihăstrie, nimeni nu urcă la munte în România fără cel puţin o sticluţă deoarece… ăăă, de oarece. Gaşca asta, însă, urcase la un nivel superior: unul din membri avea cu el un plic de earbă. Mai avem nevoie şi de earbă, păi nu? (more…)

11 lovituri, dă-i și tu!