M-am tot gândit ce să scriu…

...ca să nu-l uitaţi. Că eu nu l-am uitat, şi nu prea am de gând. Nici măcar nu i-am şters numărul din agendă. Azi ar fi făcut 36. Radu Băzăvan: imi dai te rog telefoanele fam. Carpenisan? Andrei Crivat: da Radu Băzăvan: ca mi-am sters SIMu amu o vreme din…continue reading →

Fix amu doi ani

(văd că deja Crivăţ a scris despre aceeaşi chestie) Deci fix amu doi ani ajunsesem deja de vreo oră-două la cea mai neconvenţională nuntă de care am avut parte până acum. Update - momentul sosirii, via Crivăţ: Era o marţi, dacă nu mă înşel. M-am lipit de buchetul lui Crivăţ…continue reading →

In loc de necrolog

Se cheamă "În loc de necrolog" fincă ăsta nu e necrolog. Necrologul e pentru oameni morţi; ori sîrbu' nostru e în interior, acolo, trăieşte, s-o înfipt în inimă, cu multele lui kile, s-o băgat ca un vârf zimţat de săgeată şi nu prea mai iese fără să rupă carnea! Va…continue reading →

Păţăşti!

- Alo, salut, bă Greucene, zic. - Bă, zice. Bă! Face o pauză, trage aer in piept. - Bă! zice. Bă, da' de ce eşti prost, bă? Stau o secundă, mă gândesc - oare ce dreq am făcut iară? - Taci, mă! Că nu-s prost. - Nu eşti prost? Nu…continue reading →

Nu prea am titlu! Nup

Sa scrii, Gropare, zice tanti Cărpenișan. Eram cu curul pe pardoseala rece, in capela nezugravita, langa un Mile așa cum nu-mi imaginam că poate exista. Să scrii, fă lumea să râdă, că ne-am săturat de lacrimi! Tanti, zice Groparele. Cam pișat Groparele, daca mă-ntrebați. Mă podidește simtul realității și vreau…continue reading →

O mică rază de speranţă

Mesaj de la Ramona Cărpenişan: "Aseara nu a mai facut complicaţii, dar încă e în stare critică. Cu fiecare zi care trece fără complicaţii sunt speranţe tot mai mari". Aşa că cei care se roagă sunt rugaţi să se roage în continuare, iar cei care nu se roagă... ei bine,…continue reading →