Gropărel

Puterea atotputernică a șuncii

Am descoperit la Mega (sigur sunt și pe la alte magazine) nu știu ce tip de șuncă din aia feliată care nu prea are gust când o mănânci crudă; dar care, în momentul în care o prăjești și o faci crocantă, este DUMNEZEU, ar putea converti şi un raw-vegan steer-ist. Și mi-i ciudă că, după un an de Mega Image la Cluj, abia acum am pus mâna și limba pe ea.


E o chestie care se vălurește așa frumos în tigaie, ca-n poza asta, yum-yum

Și e sărată și cu grăsime și are tot ce face nutriționiștii să-și dorească să sară pe geam de disperare, deci vă dați seama ce bună e; (more…)

Jurnal de tătic singur, ziua 1

– Tati, m-ai trimis azi-dimineață la școală fără ochelari; ai uitat să verifici dacă mi-am luat sticla de apă când am venit acasă, și mi-o rămas la școală; doamna învățătoare o zis că să scrii ceva în carnețel, și nu mai știu ce, că am uitat, și tu nu ești pe grupul de WhatsApp al părinților, că ai zis că nu-ți trebuie ție prostiile astea, așa că nu ai pe cine să-ntrebi, deci mâine mă voi duce cu cerința nerezolvată ȘI VA FI NUMAI VINA TA!!!! Plus că am mers azi la sport cu bluza aia pe care ți-am zis să nu mi-o dai, că e prea groasă și transpir și apoi mă îmbolnăvesc! Să vezi tu numa’ ce-ți face mama când se-ntoarce.
– Copile! Dacă-i spui lu’ mamă-ta de astea, te omor cu mâinile mele, io te-am făcut, io te-omor. (more…)

Blogger de succes, cerșetor de aeroport

– Astăzi vom merge la magazin, dar va fi o zi mai specială: NU-ȚI VOM CUMPĂRA NIMIC.

O-nceput 2018 și una din rezoluțiile de care nu am de gând să mă țin anul ăsta este să nu mai arunc cu banii în stânga și-n dreapta (știți cum e: banii se fac greu și se pierd ușor). Și, pentru că nu-s bolund să reduc din beri și petreceri, m-am hotărât ca anul ăsta să-ncerc să-mi răsfăț mai puțin copilul, pe principiul ”un băiat am, ce rost are să cheltui cu el?”. Nu de alta; dar are camera full de jucării cu care nici nu se joacă, nici nu mă lasă să le vând pe e-bay, pe cenți prețioși. (more…)

O poveste de Crăciun

– Domnu’ Groparu?
– Ăăă… da?
– Haideți de urgență, băiatul dvs. a leșinat la școală.
– CEEEE???

Fix – da’ fix! – ce nu-ți dorești să auzi în perioada asta în care singura ta preocupare este să fugi într-un loc în care să scapi de colindele care urlă-n difuzoare încă din luna septembrie.


Mai faimoși decât Donald Trump. Mult, mult mai faimoși decât Donald Trump! (more…)

Bogăția e un lucru relativ

Povesteam cu fiu-meu în pat, înainte de nani.

Deci lu’ Gropărelu’ cel mai mult și mai mult pe lumea asta îi place să alerge. Liber ca Relu Fenechiu. Fără să-i zică nimeni ce și cum, să se ia și să tot fugă până se face roșu nuanța Coca-Cola și gâfâie ca o locomotivă; și apoi tot să mai fugă încă o tură.

Părinți înțelepți, ne-am gândit să-i valorificăm talentul și să scăpăm de sărăcie ducându-l la atletism, că n-ai cum ști ce alergător Gropărelu’ Simon Halep zace-n el; dar pesemne că i-a picat greu la burtică vreuna din cele 843 de cornuri cu ciocolată de săptămâna aia, că a fost tot îmbufnat, miorlăit și ciufut la prima ședință; într-un cuvânt – nu i-a plăcut nici măcar deloc.

Perseverenți și cu gânduri de pensie anticipată obsesiv în minte, ne hotărâm să-l facem să vadă atletismul cu ochi mai buni; și-l iau deoparte și mă confesez:
– Tati, când eram în clasa a V-a făceam atletism; și aveam acasă și un hamster, și un acvariu plin-plin cu pești.
– Uau! zice ficiorul. Ce tare!
– Da. Și am luat un 4 la matematică… că mie nu mi-o plăcut niciodată matematica; și din cauza la 4 ăla, bunică-ta m-o pus să dau la altcineva și hamsterul, și acvariul plin-plin cu pești.


Plin-plin cu pești care făceau sex ca turbații! (poză șparlită de pe site-ul prietenilor de la Nevertebrate.ro) (more…)

Prima zi de școală

Și ne-am adunat toți,
– o cireadă de părinți care nu ne mai vedeam unii pe alții de după taigaua de flori din brațe,
plus
– turma de prunci somnoroși aruncați în hainele alea bune, de mers la nuntă, în care n-au voie să se murdărească,
plus
– dascălii și dăscălițurile,
ca să sărbătorim cum se cuvine noul an școlar! Și cele 8 (!) manuale obligatorii pentru clasa I, Doamne, apără și păzește, ce genii vor ieși copiii noștri, mai ales la educație fizică; mai ales că toți am venit cu mașinile și am parcat la 16 km de școală, deci la semi-maratoane vom fi buni.


Și, firește, la (a se citi cu voce de popă) hhhhhhRrrrrreligie!!! (foto via Marius Sescu) (more…)

Cum trezești din somn un copil cu somnul greu

– Du-te și scoală-l pe fiu-tău! zice nievasta, disperată. Că doarme dus și pierdem avionul în Germania! Unde totul e euro-curat și euro-frumos!


Nevestele au întotdeauna dreptate. Nevestele au întotdeauna dreptate!

Nievestei îi e mereu milă să-l trezească pe pitic, dar eu am o metodă infailibilă de a-mi trezi Gropărelul: mă duc la el când doarme și-i aplic un țucat apăsat pe obrajii de piersică. Atâta-i displac pupăturile, că se trezește instantaneu, zbierând! (more…)

Șmecherie

– …și NU UITA: când și dacă vrei să te uiți la desene animate la televizor, LE CERI VOIE BUNICILOR!!! Ai înțeles?
– Da.
– Ce ai înțeles?
– Când vreau să mă uit la desene animate…
– UNDE???
– La televizor!
– Așa… ce faci?
– …le cer voie bunicilor.

Bun! Pruncul o-nțeles, ciusi-pa, rămâi cu bine cu bunicii să le strici anii de pensie, ce, credeau c-au scăpat, neică? Firește, lansezi și o rugă fierbinte către ceruri, să nu cumva s-arunce-n aer barajul.


Baraj comunist. Rezistent la: viituri, glaciațiune, Ion Iliescu, bombă atomică. Sensibil la: Gropărel.

După o zi-două de desene cu rația, Gropărelu’ se furișează, hoțește și #voiculește, #noapteacahoții, în sufragerie. Pornește televizorul și se așează confortabil la desene animate, americănește, cu picioarele pe masă și o expresie de Trump de față.

După vreo 3 ore, bunicii, alarmați că unde-i copilul (fiind prinși cu muncile câmpului!), intră și ei, într-un final, în casă. Nu apucă bine să intre-n sufragerie, că Gropărelu’ îi atacă direct:
– Bunicilor, pot să mă uit la desene animate?