căznicie

Pentru că very, very verighetă.

De ce bărbații însurați stau prost cu banii

Tot din înțelepciunea cumnatului neamț. vă servesc amu o zicală scurtă cât un aforism pigmeu; și n-o mai analizăm, că mâine e ultima zi de mini-concediu, și-aș prefera să-mi termin berea liniștit, nu să stau pe net:

”Sunt însurat, de unde să am bani?”

Amar, amar și înțelepțește grăit-a.


Sursă: Cristian Dubovan, de pe Unsplash

2 lovituri, dă-i și tu!

Chiloțeii

– Muierușcă, chiloțeii ăștia îi pun la spălat, sau sunt curați?

Tocmai veniserăm de la socri, unde am parcat una bucată Gropărel peste vară.

Și împachetasem în grabă – știți cum e, în Nordul României, principala preocupare a soacrelor este să te îndoape ca pe gâștele ungurești, nu care cumva să le meargă vorba prin regiune că ui ce ginere costeliv au, că le afurisește popa-n sfânta beserică; și cu burtoiul umflat ca un artex, amâni cât poți momentul împachetării bagajelor, și eu efectiv le-am pus pe toate de-a valma în rucsac la plecare.
– Dă să văd, zice nievasta.

Se uită:
– Da, îs curați, pune-i, te rog, la mine în dulap.

I-am luat și i-am pus direct la mine-n sertar. Un vânător adevărat nu va pierde niciodată șansa de a-și adăuga un nou trofeu la panoplie.


Foto de Yoann Boyer, luată moca de pe Unsplash

Da, știu, nu mi se pare funny nici mie; dar azi-dimineață o venit tanti care ne ajută la curățenie (că avem și așa ceva), și nici nu vreau să mă gândesc ce moacă o să facă la vederea bikineilor roz în sertarul bărbatului casei, cc CpF.

5 lovituri, dă-i și tu!

Ați obervat cum asupriții îi imită până la identificare pe asupritori?

Am primit de la nievastă o sarcină grea și nemasculină: să bag șmotru în apartament.


Pentru că încă nu s-a inventat mașina de spălat apartamente, e nevoie de ”blogger power”

Harnic cum mă știți, am declinat sarcina cu curaj, pentru că, nu-i așa? ”O casă curată este dovada unei vieți irosite”; mai ales că eu am tendința să-mi stric manichiura când dau cu mopul, mereu mi se rupe câte-o unghie.

Dar, ca să nu las situația nerezolvată, am făcut o revendicare burgheză: nu mai bine ne luăm o tanti la curățenie? Că dacă da, eu puteam merge la cumpărături de țoale, nievasta-și putea urma destinul de mămică având grijă de ăla micu’, tanti ar face niște bani cinstiți, ce mai! Win-win-win. (more…)

7 lovituri, dă-i și tu!

Jurnal de tătic singur – la final

Azi-noapte, pe la vreo 2, ajunge în sfârșit și nievasta acasă, după delegația în Kosovo și-n Albania – zona aceea cunoscută drept și ”Teleormanul Europei”.

Cu exact 2 minute înainte, fiu-meu a țipat în somn și m-a trezit. Băi, nu știu, oare o simțit că vine?

Și, cum o aud pe nievastă cum intră pâș-pâș în dormitor…

…să nu ne trezească, o întâmpin cu tradiționalul:
– ACUMA SE VINE???

9 lovituri, dă-i și tu!

Jurnal de tătic singur, ziua a doua

Sună nievasta din delegație pe Facebook Messenger să ne verifice dacă mâncăm la oră cumsecade tocmai când mâncam la oră cumsecade: fiu-meu ronțăia o ciorbică, iar eu mă delectam cu o cină ușoară, că-s la dietă:
– slană
– ceapă albă+roșie
– zacuscă de la mama mea sibiancă din Poplaca (da, satul ăsta există!)
– niște telemea
– legendarul salam de mistreț de la colega mea I. (al cărei prieten împușcă animale sălbatice delicioase și le transformă în mezeluri de casă – NU SUNT DE VÂNZARE, NU VĂ OBOSIȚI!)

Băi, și calculez greșit timpul de răspuns și mă vede nievasta tocmai când duceam către musteți bunătate de pălincă!
– Alo! (eu)
– Iară bei? (ea)
– Da’ când n-am mai beut? (eu)
– Ce face copilul? (ea)

Fiu-meu se topește tot:
– Maaaamiiiii… azi-dimineață am mâncat pateu! Și o zis tati să nu-ți zic. (more…)

17 lovituri, dă-i și tu!

Și… vă știu nevestele PIN-ul de la card?

– Am rămas fără sfânta pită! Ce-i fac io de mâncare la Gropărel dimineață? Meri la non-stop de ia! zghieară nievasta.

Apoi, ca-ntr-o negociere, una caldă, una rece:
– Dacă ești prea obosit, mă duc eu.

Deci era clar că trebuia să merg eu.

Așa că mă iau și mă duc, că doară pricep și eu mesajele subliminale, nu-s bătut în cap (de tăt).

La magazin stau la coadă: doi (studenți? tinerei?) tocmai se hotărau ce să cumpere.

Ca de obicei, EL se hotărâse relativ repede: pusese pe tejghea patru Tuborg – semn clar că avea ceva plan secret pe termen scurt, iar necesarul lui proteic era satisfăcut pentru seară. În secunda doi, și-a și pus mâna dreaptă deasupra lor, într-un gest tandru, semi-patern, semn că le va apăra cu prețul vieții sale.

În timpul ăsta, EA, iubita lui puștoaică o ardea raw-vegan: ”suc Tedi aveți? Nu din ăsta, din ăla mare. Piersici? Așa… o apă plată, o legătură de pătrunjel, o pâine cu secară, un borcan de miere BIO și o varză Kale” (n-aveau varză Kale! E non-stop, da? Nu magazin de hipsteri).


Mai avea un pic și cerea testicule de cocoș (”fasolea” aia din dreapta sus)

În timp ce fata-și umplea mâinile cu castraveții și mierea ei BIO, el scoate cardul, ca un gentleman, și i-l dă vânzătorului ca să plătească; apoi fuge repede să-și ia o pungă gratis de la raionul de legume. Revine și, cu mâinile ocupate de nobila ocupațiune de a-și pune berile la adăpost, îi cere ajutorul EI, care deja era cu mâinile pline de chestii sănătoase – mizând, pe bună dreptate, pe capacitatea nativă a femeii românce de a se descurca indiferent de circumstanțe:
– Te rog ia tu cardul meu.

Normal, femeia româncă s-a descurcat: l-a palmat în secunda doi.

Fin observator al psihologiei umane, vânzătorul nu s-a putut răbda:
– Așe, amu dă-i cardu’! C-apăi, după ce te-nsori, îi dai și PIN-ul!

Cei doi se uită… lung se uită, nu prea știau ei dacă-i în glumă sau în serios… Groparu le ia locul, că-i venea lui rândul să ceară și el ceva. Dar, în loc să cumpere pită, zice tare, să se audă în tot non-stopu’:
Așa-i.

13 lovituri, dă-i și tu!

Mâini finuțe, de soție și de zidar

Ca să mă răsplătească pentru săptămâna trecută petrecută peste mări și țări cu neamurile mele, nievasta m-o răsplătit cu o surpriză binemeritată: ni i-o adus acasă atât pe cumnatul din Italia, cât și – firește – pe mămica soacră.

Să stea cu noi tot o săptămână.

Și să fim chit.

Mai puțin în weekend, când mergem de-a dreptul la ei acasă.


Iar aceasta este poziția mea când soacra este la noi

În fine: cum era de așteptat, când am venit azi acasă de la serviciu, deja Gropărelu’ făcuse toată ziua armată cu cumnatu’ și soacra, care erau pur și simplu epuizați după o zi întreagă de alergat după el; ca după un marș forțat de 48 de ore prin deșert; (more…)

9 lovituri, dă-i și tu!