Vagabond european

Cand eu si telefonul meu eram pe roaming

N-ați cerut, dar vă dau: sfaturi de viață de la Groparu

Într-o vreme, soru-mea (și sora altora, că e soră medicală) din Jermanica lucra pentru o firmă care se ocupa de bătrânei, ziși și seniori.


Germania! Totul e perfect, minunat și nici nu sunt chiar așa mulți români

Mergea soru-mea (și a lor) la ei acasă, le dădea injecții și pilule, mai stătea cu ei un sfert de oră să le asculte ofurile, că nimeni nu-i vizita (da, uimitor, nici Jermanica nu e perfectă la nivel de relații inter-umane), și apoi mergea mai departe la următorul.

Ca-n viață.

Și, printre pacienții ei, era și un nene care fusese ceva patron de ceva – cafenea, pizzerie, ceva de genul. Și, ajuns la vârsta la care nu mai putea să se ocupe de afacere, dăduse cu firma de gard; căci nu ești patron adevărat dacă nu îngropi măcar un business.

Și or venit toate ANAF-urile nemțești și i-or pus poprire pe avuție și el o zis gata, bag picioarele, plec la azil, că și așa n-am pe nimeni, să-și ia Fiscul ce vrea în contul datoriilor.

Și soru-mea, în timp ce agenții fiscului îi tot confiscau lucruri de tot felul, l-o întrebat:
– Mein Herr, dar sunteți OK? Că ăștia vă răvășesc tot avutul.

Neamțul n-avea nici o treabă, râdea și glumea cu evaluatorii, și i-o zis soru-mii verde-n față:
– Ăștia pot să-mi ia ce vor ei, absolut tot; dar concediile, concediile nu mi le vor lua niciodată.

Cam așa e și-n viață, dragi cititori; că banii se fac greu și dispar extrem, extrem de ușor, orice ai face; și cu noi în groape nu luăm decât amintiri frumoase, că pe alea urâte faceți și voi cumva să le eliminați din sistem, hai, curaj.

Și, pe sistemul ăsta, Groparu mai pleacă o săptămână în concediu, tura asta-n Grecia, că acolo-l târăște nievasta și nu este chip de zis nu, că ordinul nu se discută. Și ce mai contează că nu mai are Groparu zile de concediu, că-și ia fără plată, și tot se duce.


Poza e din Cipru. N-ați zice, așa-i?

Și iată lecția de viață, dacă ați citit până aici: un an fără concediu fără plată e un an pierdut. Mă puteți și cita cu chestia asta, că cui îi mai pasă de copyright în țara asta.

Ne recitim peste vreo 8-9 zile, sau câte-or fi, că mi-i lene să calculez, fiți cuminți și nu mai inhalați lacrimogene de la jăndari!

6 lovituri, dă-i și tu!

Săptămâna viitoare mă duc în Suedia, mă văd cu cineva?

Cine se vinde la Soros, apăi se vinde cu totul!

Luni plec la suedeji, în Göteborg, trimis de (noua) corporație (de care nu v-am suflat nici un cuvințel), și stau până vineri; până atunci, mă tem că am mâinile legate și mintea puțină ocupată cu ceea ce soroșiștii numesc onboarding.

Dacă sunteți prin zona de nord a Europei și doriți să ne vedem la un öl de post, dați cu mailul la groparu punct ro pe gmail sau scrieți un comentariu aici și vă agăț eu adresa de mail. Românul ăsta nu vine să ceară beneficii sociale, și-și mai și plătește berea, deși am înțeles că acolo băutura binecuvântată din malț și hamei costă cât bugetul Camerei Deputaților de la noi; sau cât un divorț de-al lui Tăriceanu.

Și, dacă aveți sugestii de ce să vizitez serile, când termină frații noștri vikingi să ne încurce mințile în training, scriți un comentariu aici, vă rog – din ce se vede pe Interneți nu e mare lucru de țara aia, totul pare perfect, nivelul de trai sus, sanatatea și educația exemplare, oamenii cizelați, deci nu, mulțumesc, nu se compară cu Balcanii ăștia superbi și inervanți care ne omoară la 38 de ani ca pe medicul ăla, săracu’.


Poza e de pe Wikipedia, ca să n-o dăm morărită

7 lovituri, dă-i și tu!

Carnaval la Bâlea Cascadă și vizită la Hotelul de Gheață

Grație (cred eu) și sașilor, sibienii au o îndelungată tradiție în a bea bine, drept pentru care au inventat petrecerile și ieșitul la munte. De-aia îl vezi pe Iohannis mai des zâmbind la schi decât încruntându-se pe la televiziuni (în fine, faptul că nu mai bea și el câte ceva mi se pare de neiertat, clar!).)

În Sibiu, luna februarie a fost creată special pentru un scop și mai măreț: carnavaluri.

Dap.

Oameni în toată firea care se maschează în școlărițe, gastronauți și cipăndei sau în ce s-or mai masca.

Și unde se petrec ei? La munte.

Ca să fim bine-nțeleși: munții Făgăraș sunt ai mei. Sunt MUNȚII MEI.

Iar munții Cindrelului (Cibinului), ăia cu Transalpina, sunt ai lui fiu-meu. Așa ni i-am împărțit noi când avea el 4 ani și așa rămân. O să înștiințez eu Academia, nu vă faceți probleme.

Dacă n-ați ajuns încă în munții mei, trebuie să știți că am permis ca zona Bâlea să fie împărțită în două zone:
– Bâlea Cascadă (zona de jos), la care se ajunge cu mașina 365 de zile pe an
– Bâlea Lac (zona de sus), la care iarna se ajunge numai cu telecabina.

Legendele zic că mai există și ”partea oltenească”, dar nici un ardelean nu va recunoaște în ruptul capului că i-a vizitat pe ”ăia” și i-a și plăcut; dimpotrivă (ardelenii nu au nici o problemă în a minți cu treaba asta). (more…)

2 lovituri, dă-i și tu!

Parada de la Sărbătoarea Luminilor din nordul Germaniei

În orașul soru-mii din Germania se ține, în fiecare lună august, Lichterfest – sărbătoarea luminilor, se aprind vreo 10.000 de lumânări pe stradă și toată suflarea iese la pozat și făcut selfie-uri și beut bere.

Totul începe cu o ditamai paradă condusă de primar și de soția lui, pe care îi vedeți în prima mașină din filmulețul de mai jos. Apoi urmează toată suflarea orășelului, de la cluburi de karate la pompieri și fanfare și tractoare.

Când vedeau copii, aruncau cu bomboane – deliciul pruncilor.

Ce m-a impresionat în mod deosebit este că la sărbătoarea propriu-zisă nemții au fost incredibil de bine crescuți, nimeni nu s-a grăbit, au lăsat loc pentru femeile cu cărucior, pentru seniorii cu cadru din ăla de mers, toți zâmbeau în gol și te lăsau să treci.

Ca un element de culoare, anul ăsta au avut și un eveniment pentru Trans, sau cum le-o zice la bărbații ăia deghizați. Nu știu, o fi bine, o fi rău… pe nemți i-a durut la 4 metri în fața pedalelor lor germane (pe la minutul 7:00).

Mno!

 

3 lovituri, dă-i și tu!

La noi, în Germania…

După cum probabil știți, săptămâna cu Sfântă Mărie fuserăm plecați în Schengen.

Ajungem, așadar, cu zbor direct din Cluj hăpt în capitala Germaniei, motorul economic al Uniunii Europene.

Îmi scrie cumnatul meu cel neamț pe WhatsApp:
– Băi, zice, ați aterizat?
– Da! îi scriu înapoi. Imigranții din est au venit la voi în țară să vă fure locurile de muncă și să se-ngrașe de la ajutoarele voastre sociale! (more…)

29 lovituri, dă-i și tu!

Ce mi-i Grecia, ce mi-i Cipru

Eram cu familia mea puțin numeroasă în Cipru, ne tot minunam de cât de verde-albastră e marea, de cât de scumpe sunt toate (1.7 EUR doza de bere la magazin!) și cât de departe suntem de pensie, mama ei de pensie nespecială și pilonu’ 2.


Vezi? N-o să-ți mai permiți asta după 65 de ani


…și nici asta!

Prânzeam la ceva tavernă-birt, îmi înmuiam non-stop mustața într-un pahar de vin alb ieftin (more…)

6 lovituri, dă-i și tu!

Concediu în Cipru 2: croazieră cu submarinul care nu era submarin

Nu era submarin, deși nenea care ne-o vândut excursia i-a zis submarin; cei de la bord i-au zis submarin; ba chiar și DJ-ul pe care am vrut să-l bat i-a zis submarin, deși era o coajă de nucă.

– Salutare și bun venit la bord, ne-a zis DJ-ul pe care am vrut să-l bat imediat ce am pășit pe vaporul cu fundul de sticlă, ca o balerină-bibelou.
Saliut, zdrazviție, hello, zicem noi.
– Hai să vă zic un banc! zice DJ-ul pe care am vrut să-l bat. Un român și un bulgar sunt într-o mașină! Cine e la volan?

M-am ridicat și m-am îndreptat spre el cu pumnii încleștați, răcnind:
– Poliția!!!!! (more…)

6 lovituri, dă-i și tu!

Concediu în Cipru: ziua zero

Acum 3 săptămâni!

Ajungem cu bine cu Blue Air în aeroportul din Larnaca direct de la Cluj…

…în aplauzele pornite intenționat de o gășcuță de adolescenți trolli; deci am o veste proastă pentru heitării aplaudacilor de aterizare, căci viitor de aur va avea tradiția (așa zice Coaliția).

Aeroportul din Larnaca, capitala părții grecești a Ciprului, este păzit ca fortăreața lui Dragnea: plin de anti-tero cu tot felul din arme din Counterstrike. Și am înțeles oarecum de ce, pentru că distanța până-n Siria și Israel e ca de la Cluj la Oradea.

Mno: zgârcit cum mă știți, Groparu s-a înțeles cu cumpătata de nievastă-sa să nu achiziționeze și pachetul de transfer de la aeroport la hotel, (more…)

7 lovituri, dă-i și tu!