Când îţi bate cineva nevasta

Venea către acasă târându-şi picioarele de oboseală. Lucra ca magazioner la un mare depozit, şi parcă în ziua aceea dăduse strechea în toţi: furnizori, şefi, clienţi – chiar şi prostul de la cantină îl scosese din minţi, îi încurcase comanda şi îi adusese supă de chimen la prânz, el ura supa de chimen, şi îi mai şi răspunsese în zeflemea. Era nepotul şefului şi trebuise să-şi înghită mânia.

O zi cu adevărat infectă, ce mai.

Intră în scară, verifică poşta şi urcă cele câteva scări până la apartamentul lor de la parter. Descuie uşa şi-şi salută obosit nevasta în timp ce-şi punea pardesiul în cuier.

Nevasta apăru să-l întâmpine. Avea faţa tumefiată.

– Ce-ai păţit? Ce-ai păţit la faţă, te-ai lovit? o întrebă, perplex.
– Ce-am păţit! Auzi la el, ce-am păţit!

Avea o voce şi un ton care l-ar fi înfuriat până şi pe un fachir.

– N-ar fi trebuit să păţesc nimic dacă aveam un bărbat adevărat de soţ!!!!
– La naiba, spuse el. Zi!
– Ce să zic! Că sunt măritată cu o cârpă, aia să zic! Că bărbat adevărat nu pot să-i zic!

Omul îşi rumegă măselele. Oftă, resemnat, şi se duse către canapea. Căută telecomanda, dar înainte să pună mâna pe ea nevasta o înşfăcă şi o trosni de perete!

– Şi ţie nu-ţi pasă! Îţi pasă numai de Discavări ăla, futu-i mama lui! Că numai televizor ai în cap, şi eu iau bătaie de la vecini!
– Ce-ai păţit, femeie? Zi odată!
– Prostu’ ăla de la trei! O parcat cu spatele în faţa geamului şi ne-o intrat fum de la ţeava de eşapament în sufragerie! Şi am ieşit şi i-am zis că-l bag în pizda mamii lui, că de ce parchează cu spatele, că cine se crede, că mi-o împuţit toată camera, şi că dacă el e împuţit, io nu sunt! Şi i-am aruncat gunoiul pe maşină!
– I-ai aruncat gunoiul pe maşină!
– Da! Că mă enervasem!
– Şi?
– Şi până să-mi dau seama, a sărit şi mi-a tras o palmă! Şi tu vii acasă şi vrei să te uiţi la televizor, de parcă nimic nu s-a întâmplat, dracu’ să te ieie de cârpă ce eşti!

Femeia trase aer în piept. Ochii îi scăpărau.

-Mă duc la el, decretă bărbatul.

Îşi puse şlapii în picioare, ieşi afară şi urcă până la trei. Sună la apartamentul cu pricina.

Vecinul deschise: era o piticanie de om de o palmă, burtos, dar cu umerii firavi. Dacă ar fi vrut, l-ar fi pus la pământ cu mâna stângă.

– Bă, tu eşti ăla care o dat în nevastă-mea?
– Tu ce vrei, mă! Vrei şi tu una-n freză? se oţărî vecinul.

Omul se abţinu să nu râdă: avea aproape 1.90 m, 100 de kile şi toată ziua ridica baloţi la firmă ca să se menţină în formă.

– Nu. Am venit să te cinstesc c-un coniac.

18 lovituri, dă-i și tu!