Baba si marketingul la romani

Umbla vorba prin targ ca noi, romanii, nu vom fi niciodata bogati. Ca pentru a fi bogat, trebuie sa fii comerciant, finca de acolo pica banu’, ori noi, noi suntem doar o natie de agricultori. In afara de scos un buchet de flori si un cos de rosii la poarta, in strada, nu stim sa facem comert. Cel mai elocvent exemplu in acest caz sunt hipermarketurile lanturilor internationale de retail, care vin in Romania… sa vanda produse romanesti. Si isi fac si un titlu de glorie din asta. “Venim la voi in tzara, beeey, loserilor, sa va vindem voua produsele pe care tot voi le faceti!”

Problema marketingului romanesc nu e o problema de fond, ci una de adresare. Carui segment de piata se adreseaza intermediarul (tigan sau rroman) care vinde legume in piatza, care cumpara strugurii cu 8.000 lei de la tarani si ti-i vinde cu un euro jumate? Cand cumperi de la ei, iti vine sa le dai cu legatura de morcovi in cap sh sa le-o bagi in cur. Chiar daca iti face cel mai discount mare, te simti jecmanit. Sh il urasti. De moarte il urashti. Finca nu stie sa se faca placut. Si te plangi ca de-amu iti cumperi cumparaturile numa de la Kaufland, ca ai vazut tu, intr-o reclama, ca au numa legume pruaspete, tot din Turcia si Macedonia. “Io nu le mai bag bani in buzunar la samsarii astia, sa-i ia dreq!”

Oare chiar asa sa fie?

A trebuit sa imi golesc portofelul in piatza ca sa imi dau seama de varful se sulita al marketingului romanesc. Marketing invatzat nu pe bancile scolii, la traininguri, team-buildinguri de dumineca sau la ASE, ISE, nu in piatza, ca negociatorii turci de talie internationala din bazar – ci la coada sapei (ceteshte mai jos).

<Pauza publicitara/>

Batranica.

Exact.

Batranica e arma secreta a marketingului romanesc. De ce zic asta? Finca vreau sa imi aratati VOI pe cineva care sa aibe inima sa refuze o batranica de la tzara de la care vrea sa cumpere NUMAI oua si de la care pleaca cu:
morcovi,
ceapa,
zacusca,
lapte,
nuci,
mere,
telemea,
ridichi negre,
frunze de patrunjel si telina,
hrean,
catina,
struguri,
slanina,
baitzuri pentru incaltaminte
un lacat chinezesc fara cheie
o mulineta din Vietnam cu rulmentu’ spart
o pereche de pantaloni scurti, dar patatzi cu ulei de motor
o pasta de dinti inceputa
adidashi “Uluslararasi”, unul verde, altul din piele de animal roz cu verde
ciorapi
zarzavat de ciorbe
doua mileuri
patru pungi albastre de-un leu cu 10.000 bucata
un volum de poezii de un poet anonim rus, netradus
gogoshar
sireturi pentru intreaga familie
un casetofon “Ponasonic”
hrean
o coada de coasa lucrata manual, la strung
aceeasi miere ca la Billa, da’ mai scumpa
un set intreg de ace de gamalie
gulii
sandale de plaja de dama
un metru patrat de mocheta
un spray Axe
un Kalashnikov de jucarie, cu luminitze
o carcasa de Nokia 5110, desi am Motorola C385
o pereche de cizme de guma, usor dezlipite
o icoana cu Iisus, cu leduri, fara baterii
un kil de turta dulce
un Playboy din 2002
ridichi albe
polen
o consola de jocuri cu caseta, cu joystick-ul rupt
o husa de telefon, decolorata si coapta de soare

Daca vroia, batranica ne-ar fi bagat in UE din 1991. Dar n-a vrut, ca n-a intrebat-o nimeni. Si e si saraca si bolnava.

2 lovituri, dă-i și tu!