No, tu Codruța, e bine amu?

Apăi tu Codruța, Ne-ai speriat pe toți de nici nu mai știu de noi. Dimineață am interviu la Ambasada SUA, că s-ar putea să plec în vizită fulger peste baltă (fix amu sunt în vizită fulger în București, dar nu am zis nimic nimănui!) și, no, io am mai zis că cunosc și io pe câte cineva pe la reprezentanța Unchiului Samuel. Și asta pentru că amu ceva vreme m-am văzut cu niște cetățence de pe acolo.…continue reading →

Când universul e împotriva ta

Mă trezesc vineri dimineața cu o durere intensă în zona sub-inghinală. Ca și cum aș fi încercat să fac un epic split... https://www.youtube.com/watch?v=M7FIvfx5J10 ...pe mașina unui cetățean care nu apreciază să-i atingi mașina. Nu, nu am supărat nici un proprietar de VW Broscuță Efectiv nu mai puteam întinde piciorul, nu mă mai puteam ridica din pat; iar aventura de dimineață de pe tronul de porțelan a fost presărată cu gemete, icnete și mormăieli, junghiuri și acupuncturi, moartea celor o mie de-nțepături.…continue reading →

Dragostea e oarbă. Și surdo-mută

Și, pentru că tot suntem în luna îndrăgostiților, TREBUIE să vă prezint acest caz de moșuleț care a prins viața de bucuțe, i-a dat două pălmi peste fund și a pus-o să-i facă un sanviș! Fără artroflex sau colonhelp. Așadar, se dă: - Una bucată nonagenar de 91 de ani.…continue reading →

Deocamdată, strada a câștigat. Țara a câștigat

În 2012, când au avut loc demonstrații în stradă care au provocat căderea guvernului Boc (guvern, totuși, de tristă amintire, care a anesteziat pacientul bolnav cu o lovitură de ciomag în loc de injecție, taxând companii, tăind salarii și închizând spitale), am ăncercat să nu-i judec pe protestatari. Era dreptul lor să iasă în piață. Că mai mulți sau mai puțini din cei care-și strigau durerea (”ieși afară/javră ordinară”) erau acolo pentru că-i durea sau pentru că fuseseră stimulați de PSD (sindicaliști, membri de partid etc.), asta este altă discuție. Din cauza asta m-am șocat nițel când unii pesedei ne-au scuipat cu acid. Băi, chiar așa fără de rușine sunteți?…continue reading →

Când dorești ca urarea ta de nuntă să fie specială

Sâmbăta asta am mers la nunta Romanei cu George - s-au hotărât că legea parteneriatului civil îi avantajează mai puțin decât sacra căsnicieă; mai ales că ”în România, statul ocrotește căsătoria și familia” (extras din Codul Familiei, am dat citat, nu ca Victor Viorel). Și merem la nuntă cu una bucată Gropărel, nițel crizat și hiperactiv că-n ziua în care are voie să se joace la tabletă, el trebuie să meargă la locul ăla cu muzică tare și tort care vine abia noaptea: - Tati, vreau afară. (ieșim afară) - Tati, să știi că nu pot rezista să nu mă urc în fugă pe dealul ăla. - Copile, e noroi, că o plouat! - Mă duc.…continue reading →

Undeva, în Cluj, un tătic își curăță pușca

În lungul proces de creștere a unui copil, am ajuns la etapa la care îl punem să doarmă-n camera lui. Singur. Că imediat face 18 ani, și no. Și mereu mai durează o oră până adoarme efectiv, că-l aud cum tot oftează și chicotește singur. Pentru că eu sunt polițistul rău din familie, cu mine nu vorbește treburi prea intime; dar vorbește cu nievasta. - Măi Gropărele, da' ce faci tu din momentul în care te punem în pat? La ce te gândești de nu apuci să adormi? - Păi... mă gândesc la Alesia. Hahahaaaa! La 6 ani și nici jumate, Gropărelului îi sfârâie călcâiele după una!…continue reading →