Incepe sa-mi placa tot mai mult de Politia Romana

Navigam voioși către sau dinspre socri, dedicat menirii mele de a-i ajuta pe bieții oameni ai nordului să scape de pălinca în plus.
palinca de oas satu mare
Nu ești ardelean dacă nu ai pe undeva, prin țară, un asemenea uncheș pe care-l cheamă Ion

Pe drum, moștenitorul începe să zbiere că este musai să ne oprim la benzinărie, altfel ne arată el pe tapițeria mașinii ce culoare are situația actuală din România. Întrucât știam că nu glumește, am tras la prima benzinărie care ne-a ieșit în cale. Ca norocu’, după noi au oprit vreo 3 autocare de Italia cu suficienți români în ele cât să ridice PIB-ul patriei cu 2% (căpșunari din ăia care-și vând votul pe un mic și-o bere, așa-i, domnu’ Tăriceanu?).

După ce am terminat trebile, dau să ies din benzinărie, dar era interzis la stânga; și chiar la ieșirea din benzinărie era și o mașină de poliție care supraveghea traficul!

Dau să văd dacă nu pot face o românească, dar nu aveam cum: polițiștii erau cu ochii pe mine.

Zbier zâmbind către ei și gesticulez către stânga, dar nu s-o auzit nimic prin parbrize: ”unde pot face stânga?”

Moment în care polițistul se uită, complice, la traficul din stânga și, din mașină, îmi face semn să trec. Peste dubla continuă.

Am crezut că vin după mine cu girofarurile, dar nu au făcut-o. Șoferul dubei care încerca și el să iasă și căruia i-am tăiat calea din benzinărie o rămas atâta de perplex, că încremenise la volan de parcă avea diaree și îi trebuia să strănute; și pun pariu că s-o gândit că eu sunt ceva jmeker interlop, și acuma-și depune, scârbit, actele de emigrare în Sicilia.

Noroc că nu se gândește să scrie pe blogul lui ce a văzut, că sigur e convins că nu-l va crede nimeni.

5 lovituri, dă-i și tu!

Escrocherie prin metoda ”Accidentul” aplicată și părintilor mei

Duminică dimineața la ora 9. Mic dejun la socri, după ce tocmai o sărbătorisem pe soacră-mea cu o zi înainte. Sună telefonul. Mă uit: părinții gropărești. Din fericire, sociopatul de Groparu răspunde, altfel cred că se lăsa cu infarcturi.
– Salut, mamașă!
– Gropare? Ești bine?
– Da! zic. Halim niște colesteroale, că oșenii n-or auzit de iaurt dietetic.
– N-ai pățit nimic?
– Nu! Ce să pățesc?
– Păi ne-o sunat cineva că ai pățit un accident! Și că să le dăm bani de urgență!
– Ha?
– Da! Și știa și cum te cheamă!
– Ce? Cum?

Și-mi zice. Or sunat duminică dimineața de pe număr ascuns și le-or zis că eu (îmi știau numele) am avut un accident și am mare nevoie de bani. Când ai mei și-au exprimat neîncrederea, m-au dat pe mine la telefon, care am confirmat povestea. Totuși, stăpâni pe poziție, ai mei întreabă cum o cheamă pe nievastă-mea. La care eu răspund cu ”nu am vreme de detalii personale”, la care ai mei răspund, pensionărește:
– Vezi-ți de treaba ta, măi băiatule!

Și or închis. Și apoi m-or sunat.

Încep discuția cu ei și cu atitudinea lor mioritică:
– Musai plângere la Poliție!
– Nu ne băgăm.
– Ba să vă băgați, pentru că ăștia vor continua să le strice duminicile altor oameni nevinovați dacă nimeni nu face nimic.
– Apăi Poliția nu îi poate prinde.
– Dacă se strâng suficiente plângeri, nu vor avea de ales! Vor fi nevoiți să facă ceva!
– Păi și dacă află escrocii că noi le-am făcut plângerea? Dacă încep să ne deranjeze cu telefoane la miezul nopții?
– Lăsați telefoanele în altă cameră noaptea. Dacă se împute treaba, vă schimbați numărul.
– Ne mai gândim.
– Nu vă mai gândiți, fac eu plângere în numele vostru!

Închid telefonul, un pachet de nervi. Mă abțin cu greu să scot niște cuvinte cu p, pentru că soacră-mea de față, și oricum toți se uitau la mine ca la desert.
– Ce s-o-ntâmplat? întreabă nievastă-mea.
– Nimic, zic. Ai mei au primit un telefon de la BRD.

12 lovituri, dă-i și tu!

Campanie umanitara: ajutati-o pe senatoarea PNL Steliana Miron sa mearga la coafor

Învață de la floare să fii gingaș ca ea,
Învață  de la oaie să ai blândețea sa,
Învață de la vultur cand umerii ti-s grei
Si de la o găină, o freză de femei!
gaina cu freza

Mult mai inteligentă decât o senatoare PNL

Donați, vă rog, pe adresa de Paypal groparu.ro [la] gmail.com orice sumă puteți pentru ca doamna senatoare Steliana Miron să poată merge la un coafor. Vă mulțumesc anticipat.

LE: Lui Visurât i-a venit aceeași idee, dar cu câteva ore mai repede decât mie. Haha!

4 lovituri, dă-i și tu!

Degeaba, bai, am cea mai tare soacră

Azi e ziua ei. Pentru ca n-o avut lumânări de pus pe tort, o pus și ea ce-o avut de la beserică. Să fie primit, La Mulți Ani, mamă soacră!

Lumanare de beserica
Lumânarea, firește, este de la “Vii”

Fiind soacră din Țara Oașului, cuțitul ăla cu mâner de plastic îl poartă cu sine în poșetă mereu.

PS: Nordul României nu e România. Vreo 7 pahare de pălincă beute până la ora asta, 3 la mic dejun, 4 la prânz… salvați bloggerul de o moarte lentă, dar plăcută! Dacă scuip pe asfalt, explodează.

7 lovituri, dă-i și tu!

Lumi paralele, de Dănuț Byron

Pentru că aseară păgânul de mine s-a dus la niște prekini floreșteni, unde m-am cinstit cu un ceaun absolut incredibil (3 porții băgate-n fizic, să trăiască nașul mare! voi cât puneți la nuntă?),
IMG_7803
Căci ce ar fi un preacinstit ceaun fără o poză pusă pe Facebook?

și pentru că am venit acasă, seara, ca să constat că cireșul din curte a-nflorit ca mine când primesc câte un Like pe blog, că mi-o fost și ciudă că nu-s fotograf ca bo$$ul Șuțu,
IMG_7813
Sincer, de-abia aștept să fac pișu de la bere la cireșul înflorit!

(dacă se putea face rachiu din el ar fi fost și mai spectaculos) și pentru că fusesem și la bazin peste zi, și bazin plus ceaun plus bere stinsă cu pălincă ghe Sălaj = blogger care adoarme seara ca un prunc la televizor, pe canapea, ce să mai! De la adormit odată cu găinile, a rezultat o trezire pe vocea lui Dan Cristian Tabără la 5 dimineața, la ceva emisiune în reluare care rula pe TVR, și așa de tare m-o înfricoșat faptul că m-am trezit împreună cu el, că practic n-am mai putut lipi geană de geană! Drept pentru care m-am pus să-mi scriu postarea pe azi, când am auzit ceva.

Frumos.

Ceva ciocârlie din aia mierlă care cânta în plină dimineață ca un manelist care nu se mai sătura, fără număr!

Și am ieșit afară s-o ascult. Și m-or năpădit amintirile și déjà vu-urile ca după ce aș fi halit madeleină din aia; și m-am transportat imediat direct în Dubai, când diminețile erau mai liniștite ca-n Coreea de Nord și auzeam tot ceva ciocârlii din astea mierle, dar alea cântau cu ceva burkă din aia pe cap, că așa-s păsările în Dubai, respectă sharia.

În fine.

Și, apropos de Dubai, Dănuț Byron de la trupa cu aceeași nume (Dănuț, firește) a scos un clip oficial cu noi în #tendubai. Și apar și eu pe-acolo, la un moment dat, pufăind ceva hookah cu parfum de iasomie și fund de cămilă. Și piesa-i faină, și clipul e fain, și omul e fain, te pup, Dănuț, de-abia aștept să ne revedem – poate naufragiem odată numai noi doi pe o insulă pustie, că aș fi în stare să te aud vorbind despre muzică câteva săptămâni fără întrerupere.

Dan Byron, ”Lumi paralele”, pentru că mi-i dor de toți dubaiezii – da, chiar și de Toma Nicolau, intervievatorul de Simone Halep. Enjoy!

TFB10 – ‪#‎tenDubai‬ – fusă un eveniment organizat de Foto Union, powered by Prestige Tours, organizat cu sprijinul Canon Romania si Calif. Am stat la cel mai extraordinar hotel al cărui prag l-am trecut până acum – Atlantis – prin grația divină a Rida International.

5 lovituri, dă-i și tu!

De ce nu se va face în curând autostrada Sibiu-Pitești

Nu, nu pentru că sibienilor le este frică de o invazie de olteni (apropos, știți cum îi botează pe olteni, nu? ”În numele Tatălui și-al Fiului, ia drumul Sibiului!”) (taică-meu, care e oltean, niciodată nu se distrează la bancul ăsta).

Deci: nu se vrea autostradă de la Sibiu la Pitești pe Valea Oltului pentru că pe Valea Oltului se află rezerva strategică de grâu a României, într-o gaură în munte ferecată cu o mie de lacăte. În caz de război de uzură cu rusu’, sau de Zombie Apocalypse, de acolo halim pită cu mămăligă și cu macaroane. În schimb, dacă s-ar face autostradă, orice blindat parașutat la Tălmaciu sau la Vâlcea poate ajunge acolo în maxim 40 de minute. Dacă ai vrea să ataci zona cu elicopterul, e mai greuț, sunt curenți de aer, e munte… mno, iar dacă cumva încerci să trimiți o oșteni pedeștri pe drumul actual către depozite, cu trei poduri aruncate în aer îi ții la distanță până vezi tot red tube-ul. De două ori. Chestie un pic mai costisitoare dacă o faci cu un pod de autostradă. Plus că trebuie să și construiești un alt depozit strategic în mațele muntelui, și asta iar costă și durează.

De ce nu se insistă pe o variantă mai rapidă de transportat Daciile cu trenul, de exemplu? De ce nu ne zice francezul de la Mioveni să facem în așa fel încât să putem transporta Dusterele în 5 ore până la graniță în mărfare? Mare mister. Poate or fi pe-o mână cu rușii, naiba știe. Insert conspiracy theory here.

Așa că nu-l mai bateți la cap pe domnul Ponta cu autostrada asta pe care inclusiv eu mi-o doresc foarte mult. Nici un guvern de după ’89 nu a făcut din drumul ăsta o prioritate tocmai pentru că s-o gândit bine Ceașcă acum o mie de ani în strategia lui de apărare a țării. Și nici Ponta nu poate ieși în public să vă zică de ce nu se poate, pentru că nu poate declara că astfel ne dăm singuri foc la valiză.

Nu zic că nu se va face niciodată. Dar se va face când se va construi o nouă Casă a Poporului sub munte, în care să se ascundă mălaiul pentru acest neam de mămăligari.

IMG_7664
Plus că ăștia sunt munții mei, și încă nu am dat aprobarea.

24 lovituri, dă-i și tu!

Povești de groază cu copil mic

Salut, sunt Groparu, am 1 metru 85, aproape 90 de kile și încă îmi dau lacrimile de frică atunci când aud vocea lui fiu-meu că o strigă pe maică-sa din camera lui, în mijlocul nopții.

Iar dacă mă mai și ridic să merg la el în cameră fără să aprind becul și-l văd, prin lumina de afară care colorează bezna de la 3 dimineața, cu nasul lipit de geamul de la ușa camerei lui, apăi chiar că-mi vine să fug urlând.

Noroc că mi se taie picioarele de frică, altfel chiar așa aș face.
peisaj industrial de film de groaza

6 lovituri, dă-i și tu!

Sex în biserică în noaptea de Înviere!

Și ajungem noi la Sibiu de Paște: capitală culturală europeană, sfântă născătoare de președinți de Facebook și de bloggeri de succes.

Eu de mult visam să ajung în Sibiu de Paște, pentru că de acolo poți pleca foarte ușor în satul Poenița, un cătun aflat la 50 de km, care mai are numai 15 locuitori (toți trecuți de 400 de ani), dar și nici măcar o pagină de Facebook. În satul ăsta io, odată, de Înviere, am pupat din greșeală candelabrul din biserică, într-un sfânt exces de evlavie.

candelabru biserica
A fost fost fără limbă, jur. După pusic, candelabrul mi-a făcut cu ochiul

Și, în sfânta noaptea de Înviere, ajung eu acolo pe la ora 23, ca să stau în picioare 3 ore ca să iau lumină (fiță de-a lu’ nievasta, deci n-am crâcnit). Și am asistat răbdător la slujbă și am așteptat să sosească și nașu’ Greuceanu, și el numa’ nu mai venea, că știa porcu’ că serviciul divin durează 17 ore și o venit numa’ pe la sfârșit, plin de evlavie ca o mironisiță, că doară nu-i prost să stea așa de mult în două picioare, ca un biped.

No.

Și intră nașu’ în biserică pe la ora 2, când deja mi se lungise gâtul de cât mă uitasem după el. Și pășește el în biserică de parcă era arhidiacon din ăla cu telefon roșu către Dumnezeu, cu atâta aroganță o pășit!

Și io am vrut să-i dau o lecție de umilință și să-i trag un bobârnac peste ureche, cum primesc la școală elevii tocilari; și dau să mă apropii de el și, când să-l execut, observ pe sacoul lui de Paște o mămăruță proaspăt trezită de temperatura mai blândă din biserică. Așa că mă opresc să o observ, pentru că mă pasionează canalul Animal Planet și pentru că orice este mai interesant decât slujba de Înviere, Doamne, iartă-mă!

Și mămăruța începe să exploreze, veselă, spatele lu’ nașu’.

Și observ că începe să urce către urechea lu’ nașu’, deci clar că Greuceanu urmează să zbiere ca o fetiță în plină slujbă când simte goanga în cap, și eu voi avea motiv să-l bobârnicesc în ureche, întru asentimentul preacinstiților enoriași!

Și mămăruța urcă, dar se oprește; și eu încep să-i comand mental să se bage în urechea lu’ nașu’, să se stabilească acolo și să-i facă caca în trompa lui Eustachio, ca să mă distrez.

Și mămăruța mă ascultă, și urcă iară în sus.

Și mai are un pic, și iar se oprește să cujete.

Io o îndemn iară, cu mintea mea mentalistă, să urce, altfel o strivesc de sacou. Mămăruțocidere.

Și mămăruța o ia ușor în dreapta; și apoi urcă iar.

Hai, fată, îi zic.

Fata aproape că ajunge pe guler, de unde mai are un centimetru până la pavilionul urechii externe. Haha, ce-o să mai râd!

Și atunci s-o săvârșit blasfemia și apostazia.

De nicăieri, trezit din toropeală de căldura din biserică și de feromonii de buburuză, un mămăruț mascul aterizează și el, de nicăieri, fix pe sacoul lu’ nașu’. Prima mămăruță, Coccinella septempunctata din aia ștoarfă, după cum urmează să vedeți, era în elitrele tradiționale de Paște, Hristos a înviat din morți: roșii cu puncte negre. Mămăruțul al doilea era, pesemne, din Africa (student la Stoma’, sau ceva, mă gândesc eu): era tăt-tăt negru-negru, dar și cu puncte galbene.

Și se suie africanul direct pe mămăruța noastră românească, și începe să-i tragă poziții din alea sexuale fără preludiu, fără șampanie și fără alte prostii, că aproape că le auzeam cum gem de plăcere în timpul sfintei liturghii! Practic, făceau un interracial pe sacoul de Paște a lu’ nașu’, ca-n cearșafurile de la Paris Hilton, și se tăvăleau ca ne-bu-ne-le. Și eu mă uitam siderat și învățam chestii noi despre sex! Incredibil, incredibil.

Treaba asta o durat cât o durat, poate câteva minute; apoi negrul din Africa cu pete galbene și-a isprăvit preacurvia, și-o șters penisul de sacoul lu’ nașu’ și și-o luat tălpășița să se laude la prieteni cu noua lui aventură; iar mămăruța românească, biata de ea, s-a luat și ea și s-o dus; probabil la terapie de cuplu, că suferea că nu s-o cununat vaca lui Dumnezeu cu vacul negru, dar și cu galben.

La plecare, una din cele două buburuze o buzuit pe lângă urechea nașului, care nașul s-o frecat numaidecât pe laterale; și, auzindu-mă cum chicoteam în spate, s-o întors și m-o văzut! Și o dat să vină către mine, să ne salutăm.

L-am oprit cu un gest scurt și ferm:
– Du-te-n penisul meu, bă Greucene, nici în sfânta noapte de Înviere nu te oprești din erezii, bă, las-o-n franzelă, tu chiar nu mai ai nici o șansă.

13 lovituri, dă-i și tu!