Drumeţul însetat

Era o după-amiază de lungă vară fierbinte pe poteca care vine de la cel mai mare gheţar de peşteră din România, cel de la Scărişoara, supranumit Gheţarul de la Scărişoara, când un turist singur şi cam lefter îşi număra disperat banii dintr-un portofel aflat într-o furioasă cură de slăbire. - Chiloţi cereşti! blestemă drumeţul. Nu puteam şi eu să-mi scot nişte bani să am cu mine? Că goniţa asta de Udrea nu o fost în stare să pună nici măcar un bancomat aici sub brazi, iar eu mai am trei lei, o pungă de pufuleţi şi un bon de masă, şi mi-e o sete de aş fi în stare să beau un butoi de limonadă, fără regrete! Scuipă a năduf, în plin zăduf.…continue reading →

Pentru beutură nu te uiţi la ban in Iran

Deci un operator mare de telefonie mobilă din Iran s-a dat de trei ori peste cap şi şi-a tras un inginer mexican (denumit în continuare el cabron). Nu, nu cred că-i bine. Staţi un pic să reformulez. Un inginer mexican el cabron s-a dat de trei ori peste cap şi s-a angajat la un operator de telefonie mobilă din Iran. Aşa sună mai bine. Contractul era pe bănuţi OK. Că prin ţările alea se câştigă bine dacă ai ceva calificare; chiar şi şeicii am auzit că au salariu OK.…continue reading →

Cu nepoţii la pescuit

Aşa cum vă spuneam, între chestiile pe care le-am bifat în mini-concediu a fost şi o tură rapidă de pescuit. Balta - un ochi de apă destul de virgin lângă balastiera din satul Cristian, nu i-am făcut poze ca să nu vă oftic, băi corporatiştilor îmbrăcaţi în cămăşi. Vă repet: în balta aia, cărăşeii cât unghia sunt cât păduchii în armata transnistreană. Adică plin. - Niepoţi! le zic. Ambalarea, că merem la pescuit! Cât ai zice "plută Sheffield", niepoţii s-or ambalat în tricouri şi sandale şi or început apoi să se caftească care să stea în faţă în maşină, lângă unchiu'.…continue reading →

Ce bea vaca? Lapte!

Deci proaspăt revenit din mini-concediu cu familia gropărească, aşa cum vă ziceam. Am făcut tăt felul, inclusiv pescuit într-o dimineaţă cu nepoţii gropăreşti la băltoaca aia superbă şi sălbatică de la balastiera dintre Orlat şi Cristian, ţuc-o tata ce balene de caraşi de 4 cm/12 grame trag ca nebunii de nişte râmă! Şi ce se mai sperie şi ţipă nepoţii gropăreşti când le dau peştele în mână să-l elibereze în lacul pelagic! Şi într-o zi mergem în Sibiu să halim nişte pizza în centrul vechi şi să ne dăm intelectuali snobi şi iubitori de jazz şi de arhitectură gotică târzie şi să ne bucurăm că suntem suficient de umblaţi pe planetă încât să nu cerem ketchup la pizza, că e o vulgaritate să faci aşa ceva, să n-audă Jamie Oliver de aşa barbarism …continue reading →

Foarte scurt concediu

De 3 zile. Sunt la Sibiu, mă joc cu băietul gropăresc, nepoţii gropăreşti, cu nievasta gropărească, cu sora gropărească şi cu părinţii gropăreşti nişte jocuri cu mingea în care tot timpul o iau în freză, iar când nu o iau în freză o iau în burtă şi mă chircesc. Şi…continue reading →

Când pleci de la birou, blochează-ţi calculatorul

Era prima lui zi în noul loc de muncă. La una din cele mai mari firme de softache din Cluj (care, vorba aia, e valea de silicoane a Estului salbatec). El - expat. Noul COO al firmei. Sau CEO. Whateva. Îşi primeşte biroul în primire, se asigură că toaleta este numai pentru el şi comandă un spray de budă cu arome de lăcrămioare şi lămâiţe argentiniene, că nu-i plăcea cel de dinainte cu miresme de petunii (petuniile sunt pentru middle management, asta se ştie).…continue reading →