Noptile astea o fost ziua lui Petre Roman

Nu Petre Roman ala care umbla cu manelista, de o chemat minerii sh nij n-are niciun pkik de gât. Nu, Petre Roman asta e un baiat kiar super sh – oare intamplator? – sh foarte inginer. Deci, poezeaua-manea de rigoare:

Sa mananci cartofi prajiti,
Sh semintze, sh berici,
Drumu-n viatza drept sa-ti fie,
Sh ani sa traiesti o mie,
Sa nu-ti moara putzulica,
Sa-ti traiasca sh fetica,
Mandri plozi cu ea sa faci,
Fericire s-ai in saci,
Bani in cont sa ti se adune,
Sa-i dai pe tuica de prune,
Nu pe toti, numa’ pe unii
Ca tu nu bei ca nebunii!!!
Sa n-ai in viatza probleme,
Sa nu mori in veci de lene,
Sh sa nu mori niciodata,
S-ai chilotzii fara pata
La Multi Ani, si frunte lata!

Da, bah, La Multi Ani!

6 lovituri, dă-i și tu!

Din seria “nu conteaza, ca io numa ieri am aflat!”

Mnoa, are Groparu asta un prekin, sau amic, sau dujman, sau whatever, care desi e baiat bun, e si destul de inginer. Sh faza asta s-o petrecut cu ceva vreme in urma, recte vo trei ani, da’ ce-s trei ani la scara universului?

Mnoa, mere asta sa isi faca baia anuala unde altundeva decat la bazinu’ olimpic. Ghe la Cluuuj. Clar ca nu face dush inainte de a intra in bazin, finca se stie ca cei mai multi microbi, inclusiv bacteria aia vesela de face cancer la prostata sau parameciu’ ala care da generos HIV-ul se iau de la dush, nu din bazin. Sh mai e sh periculos sa faci dush cu masculii sh sa iti scape sapunu’ pe jos, sh prekinu’ meu nu are incredere in geluri de dush, finca alea se pot foarte usor transforma in lubrefiant anal. Oare le-o fi patit? Nush.

Sh deci, intra asta in bazin, sare o burta d-aia spectaculoasa, sh incepe sa deie din bratze ca un apucat. Sh pac, face aproape o juma de tura de bazin, se opreste sa se uite in jur, vede ca nici o gajica nu se uita la el, sh continua sa inoate catzaleshte, stiti voi, stilul ala de inot al sugarilor. Sh cum inoata el asha voiniceshte, printre fire lungi de par sh petice albe de piele de la ceilalti inotatori care si ei se feresc de dush inainte de a intra in bazin, zgarie foarte serios cu copitutza din dotare o alta persoana, are facea scufundari langa el. Asta, fiind baiat cu bun simtz peste medie, scoate un “scuzati-ma, nu va suparati!” – asa, ca un ardelean politicos sh dornic de a lega prietenii noi la piscina cu barbati imbracati numai in slip sh in casca de inot.

Finca nenea scufundac nu zice nimic, asta continua sa inoate, da’ dupa inca trei pedalari prin apa, aude numa’ o tiuitura in ureche; tiuitura aia incepe sa se transforme intr-un fluierat de arbitru de la galeria echipei U Cluj, pana cand tipuritura moare, sh e urmata de un pleoscait viforos in ape. Sh se uita cu o scarba cadavrofoba cum cineva sare in apa sh il ia pe nenea ala pe care-l zgariase el cu copitutza, sh incearca in van sa il scoata la suprafatza.

Da. Zgariase cu copitutza un cadavru al unui om care fusese candva viu, dar care proaspat daduse coltzul din motive neelucidate chiar langa traseul pe care inota el catzaleshte.

Nu stiu daca in urma acestei traume s-a hotarat el sa devina inginer, finca sincer nu ma intereseaza.

18 lovituri, dă-i și tu!

Weekendu’ asta o cam Belish!

Booon. Dupa cum ziceam, is proaspat intors de la un weekend DEMENTIAL pe malu’ unui lac de munte, sh a unei balti cu bere. A, si cu vin. A, ca sa nu mai zic de coniace. Sh tigari.

In primu’ rand, ca sa ajung acolo o trebuit sa ii sparg okelarii lu gajica-mea, ca alfel nu intelegea anumite chestii, cum ar fi ca intr-un concubinaj masculu’ trebe lasat macar cu iluzia ca el conduce relatia, ca stim sh noi ca n-avem nici o sansa, ca tot cum vrea ele facem. Lasand gluma la o parte, i-am spart ochelarii, sh am ras nervos, finca era perechea de rezerva, ca prima i-o sparsesem (tot eu, tot din greseala) in Delta. Najpa moment.

Mnoa, am ajuns acolo vinerea pe la 10 seara, ca era ziua lu www.doingtheartwork.com, sh am plonjat derect in galgaieli de bere la foc sh cantece de chitara despre scrum – da! – scrum de tigara, sa treaca totul sh sa dispara, asa-s versurile. Sh nij nu cred ca are rost sa va mai zic ca ne-o prins dimineatza sh soarele cu mana pe sticloantze; asa ca am facut un efort si ne-am carat pe noi sh pe unditza sh pe niscai bere, merinde pentru oamenii flamanzi, sh am scoborat vreo 20 metri pana la lac. Ca da, mah, era lac mah in care aproape puteai face pipi de pe prispa cabanei!

dsc00330.JPG

Booon. Clar ca nu am prins nimic, ca la un moment dat ne-am sh incalcit mulineta la cat eram de ansesteziati; asa ca m-am carat inapoi la cabana in patru labe, sh am incercat sa nu imi rup gâtzii uitandu-ma la veveritzele care alergau ca apucatele prin copaci, ca ma simteam ca Alba ca Zapada, atata numa ca io nu cantam muzica din Walt Disney, ci singurele sunete pe care le scoteam erau alea din cazaturi, sau cand faceam shushu. A, sh am mancat zmeura langa ceva chestie imbracata intr-o blana maro.
Am ajuns, m-am bagat in pat, sh de disperare sau din nu mai stiu ce motiv, am reusit sa pic din pat, dar fara sa reusesc sa ma trezesc. Sh am dormit asa in continuare pe podea,
sh am rezistat eroic tuturor incercarilor colocatarilor de a ma sui inapoi.

A doua zi, clar ca am facut baie, am plecat cu barcutza pe lac, sh am scuipat in mijlocu’ apei ca sa fac rotocoale; sh m-am bucurat de liniste aproape la fel de mult ca de bere. Sh cand am revenit cu barca la mal, un nene tatic cu lacrimi in ochi m-o rugat frumos sa ma dau sh cu fetele lui, una bunaciune de 13 anishori, sh alta care promitea o groaza de la cei 7 anishori ai ei, da’ sa le dau io cu barca, ca el nu poate ca are mainile ocupate cu (atz ghicit) una bucata tigara sh una bucata bere. Sh am vorbit cu fetele cate-n luna sh-n soare cand ne faceam plimbarea noastra romantica pe lac; le-am spus inclusiv sa isi ierte parintii daca is obraznici cu ele.

Sh-apa am mers inapoi la desishul de zmeura, sh ne-am ghiftuit.

Boooon.

Dupa o vreme, pescaru’ de serviciu a gashtii o mars la ce stia mai bine sa faca: sa pescuiasca. Sh am petrecut seara cu batzu’ in mana, in cea mai ucigatoare liniste, prinzand cleni dilăi, pe care i-am sh facut in folie cu legume seara, despre care retzeta voi vorbi maine mai pe larg, finca este una din hranele zeilor sh nu as vrea sa merg in groapa fara sa v-o zic.

Cert este ca seara aia am racnit la cantece pana pe la 5 dimineatza, sh a doua zi iara am facut baie ca nesimtitii, sh am jucat Mafia pana tarziu in noapte, sh numa’ amu am venit inapoi, sh is super obosit asa ca poate mai apdeituiesc scriitura maine. Punctum. A, sh am sh mancat la zmeura azi cel putin 5 kile pe cap de vita furajata. Ati baut vreodata zmeura din pahar cu Zaraza? E gros, mai copii!

26 lovituri, dă-i și tu!

Corporate Respon-senibility

Deci cine n-a vazut filmul “The Corporation”, nu ar merita sa mai traiasca pe lumea aceasta, decat daca e o blonda tanara cu sanii mari, careia i se iarta tot sh care sh promoveaza in firma (numai) pe baza de IQ. Dixit.

De ce? va veti intreba.

Haidatz sa va zic.

Finca tot documentaru’ vorbeste despre cat de periculoase is firmele astea de apartament care intr-o buna zi vor prelua lumea: Gaurica SRL, Shlapul SRL, (s)Exxon, Caporal Electric, Fed(s)Ex.

Claro ca firmele astea deverseaza sapunuri prin mările planetei mele, fac experimente cu gene sh sprancene tăricene pe oameni vii, vand lapte contrafacut sh infestat cu nush ce hormoni de crestere, de o sa ajungem toti o natie de grasuni imbuibati, lucioshi sh fericiti, sh pe langa asta nij nu platesc toate taxele, ca au o gashca de avocati specializati pe neplatit taxe.

Si pe langa asta firmele sunt populate de o cohorta de corporatisti care nush daca is fericiti, da’ bogati is cat cuprinde. Nu Irinel Columbeanu de bogati. Zic bogati-bogati! Adeca d-aia care isi permit sa cumpere sanvish cand vrea ei; care nu raman la final de luna fara bani de abonament de autobuz, sh care daca vrea sa plece un weekend cu cortu’ singuri, pleaca! Da’ sanvishu’ e din carne de hipopotam care se vinde numa in Nigeria, sh e adus CALD de o firma de catering in maxim 6 ore de la prajire, asa, nu raman fara bani de autobuz, finca le sta la dispozitie Boeingu’ 737 al companiei (apropos, ce nume de companie e Boing asta, din moment ce mimeaza onomatopeic sunetul unei perechi de sani dezveliti care fug cu posesoarea lor pe o plaja bulgareasca scaldata de soarele diminetii?), asa, si daca vrea sa plece cu cortu’ in Antarctica vreme de vreo 4 luni (ca cica atata are un concediu managerial) sa vaza pinguinii, o fac! Fara jena. Ceea ce mie mi se pare super OK.

A, si mai e o faza: oamenii astia, daca reusesc cumva sa provoace o cadere libera la bursa a actiunilor companiei lor, is eliberati de functie. Cu un cec baban in buzunare. Cand zic baban, zic bani suficienti sa cumperi o juma de InterContinental cu ei. Sh apai sa populezi jumatea ta de hotel cu studente de anu I in pielea goala, sh sa te apuci sa te fugareshti prin cămari cu ele, înotând prin spuma naturala de capshuni cu Viagra.

Michael Moore, care nu stiu daca e coproducator sau femeiul de serviciu al serialului, care de alfel e un tip destul de socialist, se erijeaza instant in vocea celui care striga in pustie la corporatii “Dati-ne sh noo, ca si vrem malai! Mult!”

Mnoa, amu sta Groparu, incearca sa gandeshte, nu reusheshte, se mai kinuie, sh zice, intr-un final in care si-o pocanit sinapsele la greu: Ce-avetz mah cu ei? De ce nu incercati sh voi sa ajungeti in spatele unui birou d-ala cat un camion, mare boss de transnationala, care sh el sa se bucure de avantajele unui asemenea job? Ha? Ca io tat asta ma tat kinui sa fac, sh mai am maxim 90 de ani sh asha voi ajunge! Asta daca nu ni se prajesc crierii din capatzana mai devreme, de la efectul de sera!

PS: Filmul poate fi vizionat gratis de pe video.google.com, dat un search dupa The Corporation.

46 lovituri, dă-i și tu!

Faza din Delta

 rotation-of-dsc00448.JPG

Amu nu vreau sa ma gandesc cat mijto as face eu de turisti daca as fi deltaic, ghid cu barca, sh ar veni la mine neshte ardeleni tantalai, cum am fo’ noi, d-aia care pune botu’ la orice. Da’ faza asta merita zisa.

‘ce Luci, ghidu’, asta de incolaceshte sherpi pe manutza:

– Vin pescarii, prin septembrie. Ii cazez la mine. Dimineatza zic: Ba Luci, noi merem sa pescuim, lom barca, ne vedem desara, fa-ne o zama de peshte, OK?
– OK, zice Luci, meretz.

Dupa 14 ore, suna telefonu’ lu’ Luci.

– Luuuuciiii, zice o voce plangareatza de pescar, vii sa ne iei d-aci???
– Da’ unde suntetz, zice Luci.
– Nu stim!
– Cum nu stiti?
– Nu stim, ne-am ratacit… toate canalele arata la fel, puii mei!
– Of, zice Luci, bine mah, vin sa va iau…

Sh pleaca sa ii ia. Sh ajunge (cum dreq???) langa ei, sh le zice la telefon:

– Ba, fii atent la mine-aci! Apucati-va sh strigati, sa-mi dau seama unde suntetz.

Astia se apuca sa strige, cu lacrimi amarui:

– LUUUCIIIIIII… :(( LUUUUUUCIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII :(((((

Asta mere tiptil langa ei, sh le apare-n spate, ca un mic Rambo, sh le racneshte in ureke, de astora le scapa inima in kilotz:

– BAAAAAAAA!!! Haidetz sa merem ca se raceshte zama de peste.

22 lovituri, dă-i și tu!